Cacealma pe banii romanilor
.JPG?width=220&image=http://www.mirceageoana.ro/uploads/cgblog/id650/PSD_Bucuresti_21_10_09 (4).JPG)
Un lucru este clar in ceea ce priveste modul de operare al lui Traian Basescu. De fiecare data cand a urmarit un obiectiv ascuns sau a incercat sa dea o lovitura, intai a incercat o diversiune, o cacealma. Intersant este ce pregateste Traian Basescu cand arunca cu praf in ochii societatii.
Ce diversiune a lansat acum Traia Basescu? O noua lupta intre palate, in acest moment aflata doar in stadiul de “dificultate”. Fara indoiala, presedintele a observat ca cel mai bine s-a “vandut” in media lupta dintre Palatul Cotroceni si Palatul Victoria. Pentru ca stie ca un razboi intre el si Emil Boc nu este credibil, Traian Basescu incearca sa ne faca sa credem ca s-a distantat de premier. Surse bine-informate si, cu siguranta, bine-intentionate, le spun ziaristilor ca Traian Basescu “si-a luat mana de pe guvern”. Din mass-media aflam ca Presedintele si premierul s-au “evitat” la inundatii sau ca Basescu este suparat foc pe Boc. Avem si tabere, eternele tabere care fac deliciul presei, BVB vs Traian Basecu si Emil Boc. Insusi Presedintele spune ca are “dificultati” in relatia cu premierul.
Ce se intampla in realitate? Guvernul nu mai are bani si nu mai are nici de unde sa se imprumute. Fapt pentru care, in spatele spectacolului de sunet si lumini al unei noi batalii intre palate, se pregateste de fapt permanentizarea masurilor de austeritate. Salariile si toate veniturile reduse acum cu 25% sau mai mult nu vor reveni la nivelul initial pe 1 ianuarie 2011, pentru ca Guvernul nu poate sa aduca venituri la buget. Majorarea TVA inseamna micsorarea consumului, deci o contractare suplimentara a economiei. Firmele isi vor reduce volumul produs, angajati vor fi disponibilizati, banii din impozite vor fi tot mai putini si asa pe 1 ianuarie vom afla ca suntem intr-o situatie dezastruoasa care ne impune sa mai pastram inca o bucata de timp aceste masuri de austeritate.
Care va fi rezultatul “dificultatii” dintre Traian Basescu si Emil Boc? O remaniere la 1 septembri e tot ce vor face. Atunci se va arunca ceva balast guvernamental, dar nimic serios nu se va schimba. "Partidul care a vorbit de pensii" va mai primi un fotoliu sau doua de ministru, respectuosii de intelegere udemeristi (mai putin tradatorul de neam si patrie Frunda) vor mai smulge si ei ceva. Si intelectualii moralisti se vor mai infrupta o data din mierea groasa a avantajelor din bani publici. Iar in tot acest timp clientela portocalie va continua sa macine banul public, pe cand toti ceilalti, sector privat, bugetari si beneficiari de servicii publice, amaratii "de asistati sociali" vor fi chemati sa se sacrifice in continuare si sa sustina acest esafodaj de coruptie, de minciuna si de lipsa de minim bun simt.
Partidele de opozitie sunt "obraznice". Asta e un lucru bun. Si daca opozitia se va uni cu adevarat si isi va asuma cu curaj rolul de alternativa, poporul le va fi aliat si aceasta putere nelegitima si compromisa va putea fi debarcata. Pana la 1 ianuarie 2011.
P.S. De observat "disciplina" instaurata in doar cateva zile la TVR-ul si Radioul public "depolitizate": stirile incep cu liderul maxim, continua cu bravul nostru guvern, in timp ce opozitia a disparut din relatari. Pe TVR 3 regional se lafaie deja feudalii PDL. De Dan Diaconescu sau Radu Moraru nu mai e nevoie, acum, ca s-a terminat campania. Prin Coraci, nefericitul lobby-ist de la UGIR 1903, mogulul "bun" la toate, G.C. Paunescu, a primit aseara un avertisment indirect de la stapan: delictul de opinie trebuie sanctionat si nici o fapta buna (sprijin neconditionat in campanie) nu trebuie sa ramana nepedepsita!
De ce avem nevoie de o opozitie unita si de o alternativa la guvernare
Astazi este mai evident ca niciodata ca Romania are nevoie de un proiect din partea clasei sale politice. Am pierdut prea mult timp bajbaind dupa o directie.
In lipsa unui compas, care nu poate fi altceva decat proiect pentru intreaga natiune, am experimentat diverse feluri de guvernare, care ne-au dus in starea in care suntem acum. Cat timp am avut un tel comun, un proiect asumat de catre toti politicenii si membrii societatii, cum a fost aderarea la NATO sau UE, Romania a mers inainte. Stiam ce trebuie facut. Din 2007, cel putin, am navigat in deriva.
Situatia politica si economica actuala ne subliniaza nevoia unui nou proiect. Este clar ca acest nou proiect nu poate sa vina din partea actualilor guvernanti. In aceste conditii, responsabilitatea revine Opozitiei. Este sarcina noastra, a celor din Opozitie, sa reasezam Romania pe un drum corect. Pentru ca acest lucru sa se intample, trebuie insa ca noi, deopotriva reprezentantii PSD, PNL si PC sa ne unim eforturile in slujba acestui obiectiv comun. Lucrurile care ne unesc sunt mai multe si mai importante decat cele ce ne separa.
La sfarsitul intalnirii pe care Biroul Permanent al Senatului Romaniei a avut-o cu reprezentantii FMI, Bancii Mondiale si ai Comisiei Europene in data de 9 mai, avertizam asupra pericolului de a nu avea doar taierii de venituri, ci si mariri de taxe si impozite. Astazi, dupa doar doua luni, incompetenta guvernantilor de la Bucuresti a functionat drept catalizator: avem si salarii ale bugetarilor diminuate cu 25% si TVA majorat la 24%.
Suntem condusi, asadar, de un Guvern depasit de realitate, incoerent si din ce in ce mai periculos pentru propria populatie. Un Guvern care priveste cinic, ca pe-o mana cereasca, inundatiile, constient ca si-a castigat cateva zile in care nu se va mai vorbi despre situatia economica a tarii.
Guvernul a mai primit un balon de oxigen de la FMI: transa a cincea a fost aprobata dupa mai multe amanari consecutive (amanari ce au survenit tot din vina actualei puteri). Banii de la FMI inseamna o gura de oxigen si pentru leu. Cursul se va stabiliza si leul se va intari putin. Daca FMI aduce vesti bune pentru stabilitatea cursului, nu acelasi lucru se poate spune despre inflatie. Noua tinta de inflatie stabilita de FMI – 7,9% (in realitate inflatia va sari de 8 puncte procentuale), precum si o contractie economica suplimentara nu inseamna altceva decat amanarea cu cel putin un an a relansarii economice. Efectul pe care il vor resimti oamenii direct va fi cresterea somajului. Cu mai putini angajati, Guvernul va avea mai putini bani de colectat din impozite si va trebui, pana la urma, sa majoreze iar taxele (in ciuda promisiunile pe care ni le da Executivul acum cu jumatate de gura. Au mai promis in trecut ca nu vor majora TVA.
Daca vrem ca Romania sa nu devina o ruina, parasita de speranta si de viitor, alternativa la actuala putere trebuie aratata acum. Trebuie sa dam tarii mai mult decat o guvernare de avarie. Mai mult decat o majoritate de 236 de parlamentari care sa ne permita daramarea Guvernului. Romania are nevoie de o noua guvernare, o guvernare "pe bune", adevarata si nu mimata in scop tactic. O noua guvernare asumata explicit, cu solutii concrete in interesul populatiei, o guvernare pentru dezvoltare, bazata pe principii de transparenta si buna guvernare. O guvernare in care si PSD si PNL sa aduca ce este mai sanatos, mai modern si mai credibil din solutiile si oamenii de care dispun sau la care pot apela, invatand din lucrurile bune dar si din greselile relatiei deja structurate intre cele doua partide.
Telul opozitiei unite si a proiectului sau comun nu trebuie sa fie confiscarea unui nou Cabinet pentru foloase proprii, ci trebuie sa fie identificarea acelor politici care sa duca statul roman catre dezvoltare.
Din toate aceste motive, doresc sa ii invit pe toti reprezentantii PSD, PNL si PC, precum si pe toti cei care doresc sa se alature Opozitiei, sa ne unim eforturile, sa ne asezam la aceeasi masa si sa incepem sa construim proiectul de alternativa pentru Romania. Trebuie sa apelam si la expertiza profesionistilor, a societatii civile si a tuturor celor care vor sa contribuie la acest proiect pentru tara. Nu trebuie sa fie o actiune subordonata politicului, ci romanilor. Acum este vremea sa actionam, pentru ca mai tarziu s-ar putea ca regretele noastre sincere sa nu mai insemne mare lucru.
De ce avem nevoie de un Comitet National pentru Politici de Dezvoltare
În acest moment, principala consecinţă a actualei crize economice, sociale şi de guvernare este incapacitatea noastră, deopotrivă a societăţii civile şi a clasei politice de a identifica un viitor dezirabil pentru România.
Suntem un stat care şi-a pierdut orice fel de busolă. Nu mai respectăm reguli economice, nu mai respectăm reguli democratice, nu mai ţinem cont de norme morale. Asistăm la o dureroasă rătăcire prin deşert: a guvernărilor, a statului, a comunităţilor şi a indivizilor.
Dintre toţi actorii publici, cel mai lucid a fost, de fiecare dată, populaţia. Înaintea analizelor şi rapoartelor de specialitate, înaintea cifrelor, înainte ca academicieni, economişti, politicieni să umple spaţiul public cu referiri la criză, majoritatea populaţiei constată simplu că: “România se îndreaptă într-o direcţie greşită”.
De atunci au trecut trei ani, cinci guverne ( Guvernul Tăriceanu şi Guvernele Boc I, II, III şi IV) , doi prim-miniştri, zeci şi zeci de miniştri. Am avut planuri pe hârtie, strategii scumpe, dar nu am avut rezultate. Rezultatul: Populaţia constată în continuare că România se îndreaptă într-o direcţie greşită. Dar între timp, populaţia şi-a pierdut încrederea şi speranţa, veniturile i-au fost diminuate şi nivelul de trai a scăzut.
Problema cu direcţia greşită este că de fapt nu ne îndreptăm în nicio direcţie. Improvizăm şi încercăm să supravieţuim de la execuţie bugetară la execuţie bugetară şi rostogolim datorii într-un joc de-a leapşa cu bugetul.
Toţi recunoaştem că ne aflăm într-o criză de sistem, care are numeroase faţete: o criză a economiei; o criză a forţei de muncă; o criză a sistemelor de asigurări şi asistenţă socială; o criză a învăţământului; o criză a sănătăţii; o criză gravă a nivelului de trai şi a calităţii vieţii populaţiei; o criză a infrastructurii economice şi sociale, şi chiar o criză morală şi de valori.
Ca om politic şi ca specialist consider că România a rătăcit prea mult timp prin deşert, lipsită de obiective clare, muncind şi trăind prea mult în slujba unor mici grupuri de privilegiaţi şi prea puţin în folosul populaţiei şi al societăţii.
Am convingerea fermă că este sarcina noastră, a politicienilor, a intelectualilor, a întreprinzătorilor şi a funcţionarilor publici (elitele conducătoare ale societăţii) să elaborăm şi să punem în aplicare un proiect de dezvoltare al societăţii româneşti şi de creştere continuă a bunăstării populaţiei.
Este sarcina noastră să generalizăm concepţia potrivit căreia nici o guvernare nu este acceptabilă şi nu poate fi acceptată dacă nu are ca obiectiv dezvoltarea României şi, ca măsură a performanţei, creşterea bunăstării populaţiei.
Avem nevoie de o schimbare profundă a modului în care gândim schimbarea societăţii şi rostul guvernării: adică reformele. Va trebui să învăţăm că schimbarea societăţii este acceptabilă doar dacă conduce la dezvoltare naţională. Va trebui să învăţăm, atât noi, cât şi populaţia, că orice reformă se măsoară nu prin suferinţa sau înapoierea pe care o produce, ci prin creşterea calităţii vieţii populaţiei.
În calitate de Preşedinte al Senatului, în parteneriat cu Grupul de Economie Aplicată, Institutul de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare, Transparency International Romania şi Institutul de Cercetare a Calitatii Vieţii am decis să iniţiem un şir de dezbateri şi consultări cu participarea atât a clasei politice, cât şi a comunităţii ştiinţifice, comunităţii de afaceri şi a societăţii civile organizate.
Dezbaterile sunt puse sub semnul „Politicilor dezvoltării” pentru că am convingerea fermă că reorientarea guvernării dinspre priorităţile guvernanţilor către priorităţile naţiunii este prima reformă pe care trebuie să o realizăm împreună, şi că prima prioritate a naţiunii este dezvoltarea.
Prima dintre aceste dezbateri, la care au participat lideri ai partidelor, specialişti în dezvoltare şi economie, reprezentanţi ai mediului academic, reprezentanţi ai societăţii civile, reprezentanţi ai corpului diplomatic, precum şi un număr semnificativ de senatori, a fost organizată marţi, la Senat.
Toţi cei prezenţi au căzut de acrod că trebuie identificate acei paşi şi acele politici care să ne conducă spre dezvoltare. De asemenea, am considerat că trebuie identificate priorităţile imediate ale României, pentru a putea vedea ce decizii putem lua pentru a aşeza România pe drumul corect pentru dezvoltarea statului.
În urma discuţiilor, am căzut de acord că trebuie să elaborăm bazele unui Proiect naţional de dezvoltare, care nu trebuie să fie apanajul exclusiv nici al unui partid politic, nici al unei elite de afaceri, sindicale sau intelectuale.
De asemenea, participanţii au fost de acord cu crearea unui Comitet Naţional pentru Politici de Dezvoltare care să elabloreze propunerile de politici publice. Acest lucru este nu numai responsabilitatea noastră ca politicieni, dar este şi recomandarea Băncii Mondiale. Acest Comitet Naţional pentru Politici de Dezvoltare, aflat sub umbrela Sentatului României, îşi propune să fie un for nepartizan de dezbatere. Vor urma apoi dezbateri sectoriale, regionale şi europene, pentru a asculta opiniile elitelor locale din România, precum şi opiniile elielor europene.
Finalitatea acestor demersur este elaborarea, până la finele anului, a unui raport care să conţină propuneri de politici publice de dezvoltare
Linkuri