Programul urmareste stimularea productiei autohtone si a consumului, prin cresterea cererii de materiale de constructie, mobilier si aparatura electrocasnica. Acest program se va aplica pentru locuinte noi, complet mobilate si utilate. In acest fel, efectul de antrenare pe orizontala va fi mai mare decat in cazul altor tipuri de investitii in infrastructura. Prin subventionarea chiriei, acest program are o componenta sociala consistenta, fiind astfel complementar programului „Prima Casa". Prin Fondul National de Locuinte este sustinut un important segment de populatie care nu are inca acces la creditare pentru a-si cumpara locuinte si, in acelasi timp, mentine si stimuleaza infiintarea de noi locuri de munca in industria de constructii, unul dintre sectoarele economice cel mai greu lovite de criza economica. Programul va incepe in toamna anului 2009 si va fi derulat prin institutiile administratiei publice locale. In cadrul discutiilor cu FMI se va solicita extinderea garantiilor guvernamentale necesare acestei masuri, al carei cost total este estimat la 2 miliarde de euro. Statul va sustine diferenta dintre chiria sociala si dobanda bancara.

Programul este similar celui adoptat de Guvernul spaniol, scopul fiind acela de a stabili o ierarhie clara a prioritatii proiectelor de investitii si de a asigura de urgenta finantarea necesara acestora. Fondul este destinat lucrarilor care pot fi executate imediat, de exemplu:
- Constructia sau imbunatatirea spatiilor urbane si a cladirilor publice;
- Constructia sau imbunatatirea cladirilor cu utilitate sociala, in domeniul sanatatii al educatiei sau al sportului;
- Lucrari care impulsioneaza economisirea energiei si imbunatatirile in domeniul protectiei mediului inconjurator;
- Acest fond va fi gestionat de catre Guvern, finantarea proiectelor derulate prin acest Fond este asigurata prin sumele prevazute la bugetul de stat pentru investitii in infrastructura.

Masura este menita sa sprijine infiintarea de noi ferme si la facilitarea desfacerii produselor agricole (prin piete volante, bancuri de colectare a laptelui, abatorizare). Continuam garantarea avansurilor pentru fondurile europene fara a mai fi nevoie de scrisori de confort din partea bancilor.

Reducerea pretului la energie electrica pentru irigatii, pe o perioada determinata de maxim un an, prin alocarea de energie produsa in sistem hidro.

Infiintarea unei retele de piete en gros pentru preluarea legumelor si fructelor.

Prelungirea cu doi ani a perioadei de tranzitie in ceea ce priveste standardele de procesare pentru lapte crud si carne, cu posibilitatea de a o extinde la patru ani.

(program comun Ministerul Agriculturii - Ministerul Mediului).

Programul se poate aplica pentru o cota anuala de 500 - 1.000 de tractoare (utilaje agricole) anual. In conditiile in care, potrivit datelor existente la Ministerul Agriculturii, mai mult de 40 la suta din parcul de utilaje agricole si-a depasit durata de viata, masura vizeaza scaderea costurilor de exploatare prin innoirea parcului de utilaje. Urmarim cresterea eficientei si reducerea preturilor.

Masura permite utilizarea banilor deja alocati in programul Rabla pentru retehnologizarea companiilor prin reinnoirea parcurilor auto, ceea ce permite reducerea costurilor de productie si pastrarea locurilor de munca. De asemenea, masura va avea efecte benefice pentru mediu prin reducerea poluarii si sustine industria auto prin cresterea numarului de comenzi. Extinderea "programului Rabla" se va face in limita cotelor neutilizate din programul pentru persoane fizice.

Acest Fond este destinat exclusiv atingerii tintelor Agendei Lisabona: investitii in cercetare, dezvoltare, inovare, formare continua, energie regenerabila, modernizare CET-uri etc. Acest fond va fi constituit, pe langa fondurile structurale destinate cresterii competitivitatii, din sume atrase prin emisiunea de bonduri pe pietele externe si din vanzarea excedentului de permise de poluare tranzactionabile alocate conform protocolului de la Kyoto pentru perioada 2008 - 2012. Obiectivul este de a aduce o suma de 1,5 - 2 miliarde de euro care sa fie folosita exclusiv pentru cresterea competitivitatii economice. Aceasta masura va permite economiei sa se relanseze pe noi baze de competitivitate, precum si de eficienta energetica.

Din acest Consiliu ar urma sa faca parte reprezentanti ai institutiilor statului dar si experti independenti (firme de audit) si reprezentanti ai presei si ai societatii civile. Acest consiliu va urmari cheltuielile publice, intr-o prima etapa pentru Ministerele Transporturilor, Dezvoltarii, Educatiei si Sanatatii, urmand ca sistemul sa fie extins ulterior la toate ministerele.

Potrivit AOAR, aceasta masura ar conduce la realizarea unor economii importante la buget, asigurand in acelasi timp transparenta achizitiilor.

Masura are efecte de stimulare a mediului de afaceri si a economiei reale. Chiar daca este posibil sa se inregistreze unele sincope in ceea ce priveste incasarile bugetare, argumentul principal pentru aplicarea acestei masuri este acela ca este anormal ca firmele sa plateasca TVA atat timp cat nu au incasat banii de la contractori (stat sau firme private). De asemenea, initiativa poate reduce semnificativ o parte a economiei subterane, prin disparitia "facturilor la negru".

Prin introducerea acestei masuri s-a dorit cresterea incasarilor la buget cu 0,25%. Impozitul minim nu are insa efectul scontat; incasarile ipotetice la bugetul de stat sunt pentru acest an, potrivit datelor Ministerului de Finante de 150 milioane RON (aproximativ 35,5 milioane de euro). Costurile mentinerii acestui impozit sunt insa mult mai mari avand in vedere disparitia a zeci de mii de firme care antreneaza pierderea de locuri de munca in paralel cu cresterea cheltuielilor de la bugetul asigurarilor sociale. Respectarea tintei de deficit poate fi realizata prin masuri complementare.

Stimularea firmelor si  a persoanelor fizice de a plati impozitele la timp, inseamna venituri certe la buget si surse de finantare a functionarii economiei, investitii in educatie, sanatate etc. Masura urmeaza sa se aplice in 2009 si 2010.

Pentru asigurarea unei relatii simetrice intre stat si contribuabili, vor fi prevazut in Codul Fiscal situatiile concrete in care Ministerul Finantelor va fi obligat sa plateasca penalitati catre agentii economici pentru intarzierea termenelor.

Introducerea amortizarii regresive a activelor achizitionate in 2009 si 2010, pentru a incuraja investitiile si a asigura recuperarea rapida a acestora. Introducerea amortizarii regresive a activelor achizitionate in 2009 si 2010, pentru a incuraja investitiile si a asigura recuperarea rapida a acestora.

Sprijinirea agentilor economici prin infiintarea de centre regionale pentru acordarea de consultanta gratuita celor care doresc sa acceseze fonduri comunitare, prin plata TVA la receptia lucrarilor in cazul proiectelor europene si prin reducerea dobanzilor la creditele acordate pentru cofinantarea acestui tip de proiecte (masuri corelate cu recapitalizarea CEC).

Masura urmeaza sa se aplice pentru salariile care nu depasesc salariul mediu brut pe economie. Costul estimat pentru infiintarea a 100.000 de noi locuri de munca este de aproximativ 144 de milioane de euro. In realitate, o mare parte din aceste costuri se vor recupera din impozitul pe venit si contribatiile sociale platite de catre angajati, precum si  prin scaderea presiunii asupra bugetului prin reducerea numarului de asistati social. In luna martie 2009 au fost lansate schemele de ajutor de stat pentru ocuparea fortei de munca si formare profesionala. Schema, denumita „Bani pentru formare profesionala", are o suma alocata de 56 de milioane de euro. Cuantumul subventiilor acordate pentru formarea profesionala a angajatilor va fi diferentiat.

Aceasta masura a fost aplicata cu succes in Franta.

Masura are ca scop asigurarea protectiei sociale a celor mai saraci romani si va fi dublata de un mecanism de control prin care micsorarea TVA sa se regaseasca in reducerea preturilor si nu in cresterea profiturilor comerciantilor. Nivelul cotei reduse TVA va fi stabilit dupa calcularea de catre Ministerul de Finante a impactului bugetar pe care il va avea aceasta masura.

Aceasta masura se aplica pe o perioada de 6 luni, cu incepere de la 1 septembrie, prin cresterea la 90% a ponderii in cosul de calcul pentru gazele naturale din productia interna (mai ieftina) si la 50% pentru energia electrica (fata de 17% in prezent). Masura vizeaza micsorarea poverii fiscale in perioada de criza prin reducerea facturii la energie pentru populatie si pentru firme).

Adoptarea unei legislatia mai flexibile si mai clare care sa permita atragerea mai usor de finantare externa pentru proiectele de infrastructura (rutiera, construire de locuinte, utilitati s.a.m.d.). In prezent nu exista finantare de la buget pentru finalizarea unor investitii aflate in diverse faze de executie sau pentru care exista doar studii de fezabilitate.

Acordarea de facilitati si inlesniri pentru investitiile care depasesc 10 milioane de euro sau creeaza peste 250 de noi locuri de munca, tinand cont de legislatia in vigoare privind aprobarea schemelor de ajutor de stat.