Este deja o traditie: in fiecare toamna, Institutul Aspen Romania abordeaza o tema de reflectie economica care marcheaza definitoriu anul curent pentru tara, regiune si Europa. Anul acesta e insa special pentru ca se suprapun un numar semnificativ de evolutii majore.

Criza financiara si implicatiile sale economice care, in cazul crizei datoriei externe a Greciei, au pus intr-o lumina limitele si dificultatile de adaptare a mecanismelor sale de solidaritate. Noul tratat al UE e in vigoare si va creste asteptarile legate de coerenta actiunii comunitare europene inclusiv in politica sa externa.

Europa a lansat o versiune revizuita a Agendei Lisabona prin Agenda UE 2020. Cu toate acestea, e mai dificil, nu mai simplu, sa prevedem modul in care guvernanta economica europeana are sa evolueze si ce impact are acest lucru pentru cetatenii si mediul economic din Romania. De aceea, in cadrul recent incheiatei conferinte "Europe competitive and resilient: the way ahead for economic governance in the EU", Institutul Aspen Romania a propus o dezbatere intelectuala care sa analizeze aceste evolutii, inclusiv din perspectiva deciziilor fiscale, bugetare si de prioritizare economica la nivel national.

Lectia invatata din aceste adanci crize structurale, financiare si economice, are in centru problematica de competitivitate a modelului economic european. Raspunsurile sunt delocalizate: in Bruxelles, in marile capitale ale Uniunii si totodata in reteaua civica de dezbateri publice de pe intregul continent. Reteaua Institutelor Aspen este extrem de activa in a contribui la dezbaterea legata de noua guvernanta europeana, in contextul mai larg al conversatiei despre guvernanta globala, in cadrul si dincolo de G8 si G20.

Natura deciziilor pe care Uniunea Europeana le va lua in urmatoarele luni si probabil in urmatorii ani va modela tipologia Uniunii. Trebuie sa raspundem intrebarii daca vom avea o uniune monetara intr-o piata unica sau in viitor vom trece dincolo de asta, la o uniune economica. Aceasta este dezbaterea fundamentala pentru viitorul Europei. Un model economic si social mai competitiv trebuie sa pastreze incluziunea sociala si solidaritatea in cadrul actiunilor sale. In acest context, cel mai periculos lucru care se poate intampla, si sunt semne ingrijoratoare, este renasterea geloziei nationale si a dezbaterii traditionale intre nord si sud, vest si est, in privinta modelelor economice, sociale si culturale.

Consider, si nu e prima data cand o spun, ca participarea noilor membri ai Uniunii Europene la dezbaterile asupra viitorului Europei si a guvernantei economice si sociale in Europa este fundamentala daca vrem sa avem o Uniune care va continua sa fie puternica si relevanta in mediul global de afaceri. Geo-politica si geo-economia sunt neiertatoare si asistam la o rapida ascensiune a noilor puteri economice globale precum China sau India.

Iata de ce presedintele Barroso a declarat in fata Uniunii cu cateva saptamani in urma: "Fie vom inota impreuna, fie ne vom ineca separat". Este o metafora extrem de elocventa asupra provocarilor si riscurilor pe care le ridica faptul de a nu avea aceasta conversatie europeana intr-o maniera omogena si atotcuprinzatoare. Implicatiile de natura economica accentueaza diferentele majore intre noile state membre ale UE si tarile dezvoltate europene. Constientizam nevoia multor reforme structurale, insa nu avem sprijinul opiniei publice si vedem mai ales semnul de intrebare asupra capacitatii tarii noastre de a se alinia la standardele Uniunii Europene intr-o perioada de timp rezonabila. Avem mai putine resurse pentru pachete de stimulare economica. Toate acestea, dublate de costuri sociale ale crizei care devin insuportabile si de masuri care ameninta perspectivele de crestere economica si scadere a somajului, accentueaza decalajele. Polonia, Cehia sau Slovenia au ajuns la stadiul de state dezvoltate. Convergenta cu media UE si atingerea statutului de tara dezvoltata, moderna, competitiva si solidara poate deveni Noul Proiect National Romania 2020.

Acesta este momentul adevarului. Masurile de austeritate luate peste tot in Europa au afectat capacitatea de leadership politic. Este efectul coeficientilor, adesea cu o cifra, ce marcheaza niveluri de sustinere publica a guvernelor si personalitatilor principale, nu doar in Romania, ci pretutindeni. Cu atat mai important este sa ajungem la un consens minim in jurul unor masuri de majora importanta. Acest lucru se aplica cadrului european si celui national.

Nu cred ca exagerez deloc daca spun ca aceasta este cea mai transformativa perioada de la constituirea comunitatilor europene. Lumea se schimba intr-un ritm deosebit de alert. America afiseaza mai mult interes fata de Pacific din cauza numerelor mai mari care se joaca acolo. Ce va reprezenta Uniunea Europeana ca actor global in sec. XXI? Pentru o tara mica precum Romania, o "nou-venita", cu problemele noastre istorice, cu sistemul nostru guvernamental inca vulnerabil, discutia este fundamentala pentru tipul de societate ce va exista in tara noastra dar si in regiune.

Sunt absolut convins ca aceasta discutie in derulare privind guvernanta economica va modela viitorul Uniunii, viitorul bugetului Uniunii pentru urmatoarele perspective financiare. Va reprezenta, de fapt, inceputul unei mai largi dezbateri asupra concluziilor si lectiilor invatate din aceasta criza care va afecta modelele economice si sociale si pana la urma bazele de competitivitate ale Uniunii Europene in deceniile viitoare.

De aceea este o miza extrem de importanta pentru Romania si mediul de idei romanesc. Prin Institutul Aspen am adus in discutie la Bucuresti lucruri pe care in mod normal nu le abordam la nivel de societate. Am incercat sa deschidem o discutie in Romania despre lucrurile ce se petrec in Europa si la care ar trebui sa ne raportam altfel decat reactiv. Fara nicio indoiala, schimbarea structurala in afacerile globale si geo-economie va fi resimtita in Europa, intr-un mod dramatic. E cert ca cele mai putin competitive sectoare si tari au sa-i sufere consecintele imediate.

Nu stim cum se va finaliza aceasta "cautare sufleteasca" in Europa si Uniunea Europeana. Vom asista la o serie de masuri centrate pe transparenta si predictibilitatea realitatilor si evolutiilor financiare la nivel de tara si la nivelul zonei euro. La fel, in domeniul sectorului financiar european. In completarea pasilor recenti si deciziilor privind un instrument specific de sustinere a Greciei si respectiv facilitatea de stabilizare financiara pentru zona euro, ministrii de finante si Consiliul European vor finaliza un nou pachet de reglementari financiare. Are loc o mare dezbatere la Frankfurt si Bruxelles asupra introducerii unui mecanism de clasificare, o agentie de rating, astfel incat sa nu mai depindem in asa mare masura de evaluarile de pe Wall Street care se fac vinovate, impreuna cu lacomia unor bancheri, de dezastrul provocat in lume.

Sa nu subestimam capacitatea Uniunii Europene de a invata din aceste lectii. Iar concluziile acestei lectii si competitia pentru proeminenta globala cu SUA si Asia vor determina probabil natura Uniunii Europene in sec. XXI. S-ar putea sa avem o Uniune Europeana "mercantila", in sensul bun al cuvantului, in care vom decide ca nu mai putem avansa catre integrare politica, ceea ce ar insemna pasi spre o uniune economica efectiva, nu numai monetara, cu o piata unica. Sau, alternativ, ne-am putea indrepta catre o extindere agresiva incluzand nu doar Balcanii, ci si Turcia, Ucraina. Ar fi prematur si imprudent pentru Romania, un membru nou al Uniunii, sa aiba idei preconcepute cu privire la esecul proiectului european, intrucat este un proiect in continua desfasurare. De aceea, vocile din Romania care sustin integrarea in zona euro si un program care sa includa politici de echilibru fiscal, masuri de relansare a cresterii economice si de stimulare a productivitatii muncii si pasi concreti de evolutie spre convergenta monetara cu zona euro trebuie ascultate. Problema este mixul credibil dintre aceste politici si dublarea lor de o propunere de societate bazata pe promisiunea credibila a dezvoltarii garantata de buna guvernare.

Pentru aceasta, in Romania ar trebui sa facem trei lucruri simultan. In primul rand, sa profitam la maximum de piata interna, lucru pe care nu il facem in prezent. In al doilea rand ar trebui sa exploatam pozitia pe care o avem in Europa si Nato. Sa devenim net beneficiari. Sa ne asiguram ca obtinem fondurile europene existente, ca negociem viitoarele perspective financiare cu un ochi privind catre viitor si catre "noua economie" bazata pe modele de inovare si competitivitate antreprenoriala. In al treilea rand, trebuie sa intelegem ca lumea nu mai este exclusiv dominata de Vest si ca ar trebui sa abordam cu energie, fara ezitari, alti potentiali parteneri, pastrandu-ne intacte si intarind atasamentul nostru la valorile si interesele comunitatii euro-atlantice. China este probabil oportunitatea care trebuie dezvoltata real. Cand vine vorba de Rusia, e important sa nu reprezentam un factor iritant. Astfel ajutam Moldova, Ucraina, Caucazul de Sud si ne ajutam pe noi insine. In politica de "reset" intre SUA si Rusia au sa fie influente vocile convingatoare, nu cele stridente. Polonia isi joaca bine cartea. Germania creste in influenta.

Se spune ca asistam la sfarsitul Vestului in formula pe care noi o cunoastem. Se mai spune ca istoria face o intoarcere completa si ca practic ne regasim in era in care Asia domina economiile globale - aproape 17 dintre ultimele douazeci de secole. Din punctul de vedere istoric si statistic acest fapt este adevarat. Insa, trebuie sa spunem ca inovatia si leadership-ul global se duc acolo unde talentul este la el acasa, acolo unde exista calitatea vietii, a educatiei, un loc bun de munca si o scoala de calitate pentru copii. Cred ca va exista o mare competitie pentru idei, iar economia lumii se va uita spre ce aduce valoare adaugata si avantaj competitiv. Nu ne indreptam catre economie globalizata, ci catre economia bazata pe inalta cunoastere si idei. Consider ca o societate deschisa va continua sa fie un loc mai atractiv pentru a cultiva talentul decat un capitalism de stat cu accente autocratice precum China sau Rusia. Un alt beneficiu al modelului european este cel al unui spatiu al echitatii si justitiei sociale.

Combaterea segregarii si izolarii sociale inclusiv prin abordarea directa a problematicii saraciei face parte din viitorul dezbaterii, iar Romania are interese precise in acest sens. De aceea, discutii legate de demografie, educatie si formare permanenta, sisteme de pensii si reforma sectorului medical sunt relevante, dar abordarea simplista doar din perspectiva costurilor e gresita.

Asadar, modelul predominant nu este inca definit. Cred ca Europa si SUA detin inca ingredientele succesului daca vor juca cartile cum trebuie, insa jucandu-le intr-un mod eronat si continuand sa nu fim coerenti in ceea ce facem este foarte posibil ca in urmatorii ani productia globala sa fie dominata de alte puteri si un declin relativ al Vestului sa devina realitate. Consider ca acesta nu este un scenariu pe care noi ar trebui sa il incurajam, intrucat nu este in interesul Romaniei. O dezbatere aparte merita si trebuie facuta in Romania privind pozitionarea sa in raport cu proiectul secolului XXI, asa-numitul Nou Drum al Matasii construit in Asia Centrala. De succesul acestuia depinde viitorul Vestului, iar bunastarea si relevanta de maine a Romaniei se joaca pe aceeasi axa.

Este si motivul pentru care Institutul Aspen Romania continua sa propuna spre dezbatere teme prioritare. In 26 noiembrie, Institutul Aspen organizeaza la Bucuresti urmatorul element propunand de aceasta data dezbaterea legata de guvernanta economica la nivel national, in cadrul proiectului Romania 2020. Va invit sa va alaturati unei dezbateri fundamentale.