Inundatiile dezastruoase care au afectat nordul tarii in ultimele zile scot la iveala deficientele cronice ale administratiei din Romania.

Autoritatile trebuie sa ne furnizeze o serie de raspunsuri despre masurile care trebuiau sa fi fost deja luate si acum nu sunt nici macar in stadiu de proiect.
Lipsa unui strategii multianuale de prevenire si contracarare a dezastrelor naturale s-a masurat, din pacate, in zeci de vieti omenesti si in sute de gospodarii distruse. Guvernul a tratat superficial acest domeniu. Nu avem nici acum harti de risc, nu avem nicio strategie de impadurire, nu avem niciun set de masuri consolidate prinvind evacuarea zonelor inundabile si nici nu avem stragegii de ajutorare a oamenilor din zona.
In lipsa tuturor acestor masuri, autoritatile sunt nevoite sa improvizeze de la an la an in fata situatiilor care apar. Eforturile jandarmilor si angajatilor ISU nu pot tine loc unei strategii care sa contracareze inundatiile.
Din pacate s-a vazut ca politica de carpeala a unor diguri este o carte pierzatoare. Acum in 2010, au fost inundate alte zone decat cele din 2005, iar pagubele materiale puteau fi evitate daca existau niste harti de risc actualizate, care sa arate vulnerabilitatile unor localitati aflate pe cursul raurilor care s-au revarsat.
De asemenea, lipsa unor politici clare de constructie, de reconstructie sau de consolidare a unor diguri a dus la situatia inacceptabila pentru un stat european in secolul XXI ca viiturii sa i se opuna cativa zaci de nisip umpluti, sub presiunea timpului de catre militari si jandarmi.
Consider ca este obligatia Guvernului sa se prezinte de urgenta in fata Parlamentului cu o strategie multianuala de prevenire si contracarare a dezastrelor naturale, precum si cu un plan de actiuni pentru reconstructia digurilor si a elementelor de protectie a zonelor inundabile. Acest lucru trebuie facut neintarziat, pentru ca s-ar putea ca si la toamna sa avem ploi torentiale, deci un nou val de inundatii.
Comisarul european pentru ajutor umanitar si reactie la situatii de criza Kristalina Gheorghieva a declarat, nu mai departe de ieri, ca este de datoria statelor membre sa preia initiativa in gestionarea dezastrelor si a subliniat necesitatea dezvoltarii capacitatilor nationale.
In aceste conditii, cred ca Romania trebuie sa isi canalizeze eforturile si pentru sprijinirea Observatorului European, o structura centralizata care ar putea avertiza tarile membre despre iminenta unei catastrofe.