Biroul Permanent al Senatului a avut duminica, 9 mai 2010, o intalnire cu reprezentantii FMI pentru a discuta despre situatia politica si economica a Romaniei. Principala concluzie a discutiilor, potrivit presedintelui Mircea Geoana, este ca nu reprezentantii FMI au fost cei care au cerut taierile de pensii si salarii, ci doar au acceptat propunerea politica facuta de Traian Basescu si de PDL.
“Cred ca este decizia constienta a PDL, care prefera sa sacrifice interesele populatiei si ale economiei romanesti pentru interesele de clientela politica”, a fost de parere Mircea Geoana.
Mai mult, inca inainte de inceputul intalnirii cu misiunea FMI, Mircea Geoana i-a avertizat pe reprezentantii puterii ca taierile anuntate de pensii si salarii vor trebui aprobate de catre Parlament si i-a indemnat pe fiecare senator si deputat in parte sa voteze dupa propria constiinta. “Aceste masuri gresite - si nu vorbesc despre nevoia de reduceri de cheltuieli in sectorul bugetar, ci de modul in care au fost luate - vor trebui sa treaca prin Parlament. Nu exista alta modalitate pentru ca e vorba de schimbarea bugetului, de alterarea sistemului de salarizare si de pensii din Romania”, a afirmat Geoana.
“Am avut o intalnire foarte importanta cu reprezentantii Senatului si ai principalelor grupuri parlamentare despre situatia politica si despre ce se intampla cu situatia economica din Romania”, a declarat, la finalul intalnirii, reprezentantul FMI, Jeffrey Franks.
Presedintele Senatului, Mircea Geoana, a calificat intalnirea drept foarte utila si necesara. “Am vrut sa aflam de la sursa care sunt adevaratele realitati economice si financiare si sa aflam de la sursa daca masurile avansate de presedinte si confirnate de Guvern sunt propuse de FMI sau de Guvern”, a spus Mircea Geoana. El a mai sustinut ca este clar faptul ca economia Romaniei nu s-a relansat, si ca deficitul si coletarile sunt mediocre. Geoana a mai criticat si abordarea simplista a autoritatilor de la Bucuresti, afirmand ca aceste masuri ar putea duce la importante tensiuni sociale.
“Din punctul de vedere al FMI am simtit o schimbare de nuanta. Vor cere ca inainte de eliberarea transei a 5-a din imprumut sa se demonstreze ca masurile se vor realiza pe practica si nu pe vorbe”, a mai spus Mircea Geoana.
Vestea cea mai proasta este insa ca Romania nu a scapat de riscul majorarii TVA si a impozitelor. Potrivit lui Mircea Geoana, “delegatia FMI a spus extrem de clar si raspicat ca, in conditiile in care nu se indeplineste intocmai acest program, atunci Guvernul va fi obligat sa se intoarca la problema cresterii taxelor si impozitelor”.
PROPUNERE referitoare laLEGEA PENTRU PERSONALIZAREA DATORIEI: EXPUNERE DE MOTIVE (1) Pentru că România are datorii, aceste datorii nu se vor elimina de la sine şi datoria fiind publică şi angajată de guvernul român, plata ei revine oricum cetăţenilor români. (2) Pentru că guvernul ţării foloseşte pretextul sau cauza datoriei pentru a impune măsuri mutilante (tăierea a trei salarii anuale bugetarilor, a două pensii anual pensionarilor, trimiterea în şomaj a multe mii de angajaţi, oprirea oricăror măsuri de natură să redreseze economia ş.a.), lucruri de nesuportat pentru populaţie. (3) Pentru că guvernul ţării foloseşte pretextul sau cauza datoriei şi a stării economiei pentru a angaja alte datorii ruinante pentru ţară. CONŢINUT Poporul român, prin reprezentanţii săi din Parlament propune: (1) Se stabileşte data de 1 iunie 2010 ca dată de referinţă în sensul prezentei legi. (2) Cu raportare la data de referinţă, Ministerul Finanţelor va calcula şi comunica nivelul datoriei publice a Republicii România, cu defalcare pe guvernele care au angajat sumele datorate. (3) Cu raportare la data de referinţă, Guvernul României, sprijinit de Ministerul de Interne, Ministerul de Externe şi Institutul de Statistică Român calculează şi comunică numărul cetăţenilor români în viaţă la ora 0:00. Se ţine cont de orice stare de obţinere a cetăţeniei, indiferent de aceasta, inclusiv pentru cetăţenii cu dublă cetăţenie, inclusiv pentru cetăţenii cu domiciliul în altă ţară. (4) Prin operaţie aritmetică de împărţire, suma reprezentând datoria publică a Republicii România se împarte la numărul de cetăţeni români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 61 de ani, inclusiv, la data de referinţă, calculându-se VALOAREA DATORIEI PERSONALIZATE. Calculul se face defalcat, pe guvernele care au angajat datoria, în funcţie de sumele rămase în datorie la data de referinţă. (5) Începând cu data de referinţă, ora 0:00, datoria publică a Republicii România se transformă în datorie personală a cetăţenilor români. Această datorie, defalcată pe guvernele care au angajat datoria, va fi înscrisă pe BONURI DE DATORIE NOMINALĂ. Pe fiecare bon vor fi trecute: (A) Datele de identificare ale cetăţeanului român: numele şi prenumele, numele părinţilor, data şi locul naşterii, codul numeric personal (B) componenţa guvernului care a angajat datoria (C) inscripţia DATORIE PERSONALĂ PRELUATĂ PRIN PERSONALIZAREA DATORIEI PUBLICE A REPUBLICII ROMÂNIA (D) Un segment de înregistrare, prin înscriere, aplicare de sigiliu oficial şi marcare prin ştampilă seacă a stării de achitare a cotei de datorie personalizată. Aceleaşi date vor fi înscrise într-un registru al datoriilor personalizate, depozitat iniţial în sediul Ministerului Finanţelor. (6) Începând cu data de referinţă, ora 0:00 guvernului Republicii România i se interzice să mai angajeze orice fel de datorie publică externă. (7) În termen de o lună de la intrarea în vigoare a prezentei se organizează un Referendum Naţional cu întrebarea unică "Sunteţi de acord cu înscrierea în Constituţia României a interdicţiei ca România să mai contracteze vreodată pe viitor orice formă de împrumut, extern sau intern?" (8) Datoria personalizată a cetăţenilor români este purtătoare de dobândă, în mărime egală cu valoarea stabilită de statul român la data contractării iniţiale a datoriei. Valoarea datoriei creşte prin cumularea dobânzilor datorate şi scade prin achitarea datoriei. (9) Se înfiinţează Comisia Naţională pentru Datoria Personalizată. Această comisie va administra colectarea datoriilor achitate de cetăţeni şi prompta lor direcţionare către creditori. La plata cotelor, fiecare cetăţean precizează în contul cărui cupon de datorie persoanlizată face plata şi sumele cumulate vor fi restituite corespunzător. (10) Comisia Naţională pentru Datoria Personalizată va comunica permanent valoarea curentă a datoriilor personalizate, calculată prin cumularea dobânzilor, şi va comunica şi totalul sumelor rămase de restituit. (11) Comisia Naţională pentru Datoria Personalizată va intreprinde orice măsuri legale necesare pentru a identifica sumele rămase neconsumate din datoria publică contractată de România. În măsura identificării şi recuperării acestor sume, acestea vor fi deduse din datoria personalizată a cetăţenilor români, fiind micşorate valorile bonurilor corespunzătoare. (12) Comisia Naţională pentru Datoria Personalizată va intreprinde orice măsuri legale necesare pentru a identifica cazurile de folosire abuzivă a sumelor iniţial provenite din împrumuturi şi pentru a recupera pagubele astfel create. Sumele recuperate se vor deduce din datoria personalizată a cetăţenilor români, fiind micşorate valorile bonurilor corespunzătoare. (13) Datoria personalizată a cetăţenilor români este parte a patrimoniului personal al acestora. În caz de deces, ea se transmite moştenitorilor, aceştia având opţiunea de-a prelua bonurile ca parte a moştenirii sau de-a le achita, integral sau în parte, folosind în acest scop restul bunurilor moştenite.
Raspunde Acestui ComentariuAdauga Comentariul tauAşa este, Traian Băsescu a decis tăierea pensiilor, alocaţiilor pentru copii, a salariilor, a indemnizaţiilor pentru persoane cu handicap etc. Dar nu el este de vină! De vină este Guvernul şi Parlamentul României, nu l-aţi auzit ce-a spus cu guriţa lui?! Şi, evident, mai sunt de vină şi fostele guvernări PSD, PNL, dar fără PD. Şi Dinu Patriciu este de vină, pentru că n-a vrut să-i cedeze lui Traian băsescu o felie din afacerile sale cu petrol. Să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!
Raspunde Acestui ComentariuAdauga Comentariul tau