În spatele formulelor aparent raţionale şi inutil complicate, Guvernul a încercat să taie din pensii pentru a compensa lipsa de soluţii economice. De ce?

Aseară, senatorii din Comisia de muncă au adoptat raportul Proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice. Colegii mei din PSD, împreună cu cei din PNL au reuşit să impună amendamentul privind punctul de pensie de 45% din salariul mediu brut pe economie. Ce înseamnă acest lucru? În primul rând un semn de consecvenţă faţă de noi înşine şi un semn de respect faţă de pensionari.

Ceea ce a încercat să facă Emil Boc prin proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii se cheamă furt. În spatele formulelor aparent raţionale şi inutil complicate, Guvernul a încercat să taie din pensii pentru a compensa lipsa de soluţii economice. De ce? Pentru că prima grijă a unui premier incompetent este să taie la repezeală din cheltuieli şi nu să crească veniturile. Iar asta vrea să facă premierul Emil Boc: să decupleze punctul de pensie de salariul mediu şi să îi oblige pe pensionari să plătească factura crizei şi a incompetenţei Executivului pe care îl conduce. Ceea ce nu înţelege actualul premier, deşi i-am mai spus-o de-a lungul vremii, este că atunci când propui o lege, te gândeşti nu la următoarele 10 luni, ci la următorii 10 ani. Dacă principiile unei legi sunt solide, atunci ea aduce dreptate celor pe care îi vizează şi pe timp de criză şi pe timp de creştere economică. 

Am spus de la primele semne ale crizei că dificultăţile nu trebuie depăşite prin sacrificarea pensionarilor şi a celor cu venituri modeste. Chiar înainte de apariţia primelor efecte ale crizei am arătat că pensionarilor trebuie să li se facă drepate. Şi nu doar că am spus, dar am şi acţionat. PSD a avut o iniţiativă ce a devenit Legea 250 / 2007, prin care valoarea punctului de pensie era stabilită la 45% din salariul mediu brut pe economie. Ulteiror, am susţinut acest principiu şi am făcut eforturi pentru a respecta ţinta propusă. Astfel în 2009, cu PSD la guvernare, punctul de pensie a fost majorat la 43,2%. 

Actualul Guvern însă a încercat să decupleze punctul de pensie de salariul mediu, anulând astfel pensionarilor drepturile câştigate după o viaţă de muncă. Consecinţa directă ar fi fost o scădere continuă a punctului de pensie, de la 39,9% cât este în prezent, până spre 33% în 2020. Implicit, ar fi însemnat o degradare inacceptabilă a nivelului de trai al pensionarilor şi o condamnare la sărăcie pentru câteva milioane de români.

Ideea că o eventuală creştere a punctului de pensie ar fi nesustenabilă  este greşită şi este suficient să ne uităm la ţările din jur ca să înţelegem de ce. România nu este singurul stat aflat în căutarea unei soluţii pentru sistemul de pensii. În Europa, îmbătrânirea populaţiei şi presiunea pe care acest fenomen o pune asupra finanţelor publice se manifestă într-o manieră evidentă. Dar cum se face că ţări de pe acelaşi continent reuşesc să asigure o pensie ce ajunge şi la 65% din salariul mediu? Răspunsul este simplu: guvernele statelor respective sunt preocupate nu de tăierea pensiilor ci de crearea de locuri de muncă, de îmbunătăţirea colectării la buget şi de aducerea la suprafaţă a economiei negre şi gri. Poate că ar fi o bună idee pentru locatarii de la palatul Victoria să arunce o privire la ce se întâmplă în jur pentru a înţelege că sustenabilitatea unui sistem nu depinde doar de cheltuieli, ci mai ales de încasări. Probabil că, pentru Emil Boc, sistemul de pensii perfect este cel din care lipsesc cu desăvârşire pensionarii. Judecând după proiectul propus de Guvern, s-ar zice că, de fapt acesta este şi obiectivul... 

Revenind însă la lege, trebuie spus că aducerea punctului de pensie la 45% nu remediază însă decât o mică parte din hibele proiectului de lege asumat de guvern. Rămân în continuare probleme extrem de serioase, cum ar fi vârsta de pensionare, recalcularea pensiilor şi chiar riscul ca legea să fie declarată neconstituţională. Din păcate, amendamentele PSD menite să îndrepte aceste probleme au fost respinse în Comisie. PSD îşi va susţine punctul de vedere în continuare şi am speranţa că în plen vom avea mai mult succes în efortul nostru de a îndrepta o lege pe care Guvernul o vrea strâmbă. 

Vreau să le dau un răspuns şi celor care se vaită că vom intra în colaps din cauza punctului de pensie, că FMI se va supăra pe noi sau că vom ajunge o ţară în care un muncitor susţine trei pensionari. Dragi guvernanţi, dacă nu ştiţi să reporniţi motoarele economiei, dacă nu aveţi capacitatea de a gestiona un acord cu Fondul şi dacă sunteţi incapabili să creaţi locuri de muncă, mergeţi acasă. Demisia este oricând mai onorantă decât minciuna şi incompetenţă. 

PS: Vreau să-i felicit pe democrat-liberalii care au avut curajul de a vota aşa cum le dictează raţiunea şi care, în comisii, au susţinut amendamentul privind punctul de pensie. Faptul că nici măcar proprii parlamentari nu pot accepta fanteziile legislative ale Guvernului ar trebui să-i dea de gândit premierului Emil Boc.