Presedintele Partidului Social Democrat, Mircea Geoana, presedintele Senatului Romaniei, a fost invitatul lui Mihai Gadea la emisiunea „Sinteza Zilei”, la Antena 3, joi, 04 februarie 2010.
Mihai Gâdea: Bună seara, doamnelor şi domnilor, urmăriţi Sinteza zilei. Sinteza zilei ar putea să înceapă în multe feluri în această seară, cum ar fi, de exemplu: e o veste bună, americanii nu ne-au uitat. Vom face un scut antirachetă într-un proiect cu SUA. Este un lucru care, în principiu, nu are cum să nu ne bucure. O altă ştire însă ar putea să înceapă în felul acesta: vom face un scut antirachetă cu americanii, care ar putea să coste, conform unor surse citate de presa care va apărea mâine, circa 4 miliarde de euro. Întrebarea este cine plăteşte? Dacă plătim noi, nu e bine. Sau cel puţin aşa ar putea să pară, pentru că se pare că am avea multe alte probleme de rezolvat, cum ar fi faptul că avem un serviciu de ambulanţă execrabil. Nu ştiu dacă ştiţi că, ieri, la Vaslui, un bătrân de 73 de ani a murit în drum spre spital, după ce a aşteptat mai bine de 11 ore venirea ambulanţei. Astăzi, încă un om, de 39 de ani, a căzut victima aceluiaşi serviciu de ambulanţă. În 24 de ore, trei morţi din cauza ignoranţei. În această seară, vom vorbi despre România, vom vorbi despre scutul antirachetă, vom încerca să aflăm nişte răspunsuri, atât cât ele pot fi oferite la acest moment, în tot acest context politic destul de agitat, în care fiecare partid încearcă să-şi stabilească, să-şi clarifice lucrurile. Astăzi, din punct de vedere mediatic, în mod evident, a fost ziua PSD-ului… Consiliul Naţional, acolo unde lucrurile au început, oarecum, să se clarifice, să intre în linie dreaptă. Ştim care sunt candidaţii. Astăzi au fost scoase săbiile şi a lucit la fiecare dintre candidaţi lama sabiei. Pare că lucrurile, din momentul de faţă, vor fi duse în această campanie internă a PSD până la capăt. În această seară, emisiunea noastră se împarte în două părţi egale. În prima parte a emisiunii, preşedintele PSD, domnul Mircea Geoană, preşedinte al Senatului. Bună seara…
Mircea Geoană: Bună seara.
Mihai Gâdea: Fost ministru de Externe... Vorbesc despre această calitate şi pentru faptul că vom vorbi despre această chestiune cu scutul antirachetă. În cea de-a doua parte a emisiunii ne vom întâlni cu celălalt candidat important din PSD, domnul Adrian Năstase. Domnule Geoană, v-aţi exprimat, din primul moment după ce a apărut ştirea cu scutul antirachetă, extrem de favorabil. E o chestiune de care trebuie să ne bucurăm la maniera absolută? Pentru că avem nişte lucruri de care ne aducem aminte, care păreau că ar trebui să ne îngrijoreze, cum ar fi: Rusia nu era deloc fericită cu scutul antirachetă. A fost o dezbatere la un moment dat cu faptul că americanii n-ar mai face scutul antirachetă în Cehia sau în Polonia din motive de presiune a Moscovei foarte puternic asupra SUA. Asta este o chestiune mai veche. Acum, vedem însă că lucrurile, conform planului despre care auzeam când a venit vicepreşedintele american, Joe Biden, în România, ar putea să intre într-o linie dreaptă. Asta nu înseamnă însă că relaţia cu Rusia ar putea să se răcească iremediabil şi pe această chestiune, după toate celelalte lucruri pe care le avem, pe de-o parte, iar pe de altă parte, dacă acest scut antirachetă pentru România ar costa cam patru miliarde de euro, întrebarea este cine plăteşte?
Mircea Geoană: Nu cred că relaţia noastră cu Rusia este principala întrebare. Eu m-am exprimat cu privire la această propunere americană în termenii unui om politic şi a unui om de stat. Ştiam de aceste intenţii. Când eram ambasador în America, am evocat faptul că România, ca membru al NATO, ar putea să reprezinte, din punct de vedere al traiectoriilor balistice, al unor posibile rachete trimise de undeva din Orientul Mijlociu, o formă de profunzime strategică, care la un moment dat ar putea să fie utilă Alianţei. Dar ceea ce este un lucru cert e că o astfel de decizie, care este importantă, aş îndrăzni să spun că este, probabil, cea mai importantă decizie de securitate naţională dintre cele pe care le-am avut după 1990, lăsând la o parte intrarea în NATO, în sine, care reprezintă un lucru important. Vorbeam cu colegii mei, cu domnii Năstase, Iliescu, cei care îşi aduc aminte mai bine de războiul din Iugoslavia şi bombardarea Serbiei, când a fost o discuţie în România, atunci a fost un risc la nivel regional. Dar niciodată nu am fost puşi în faţa situaţiei în care, în clipa în care intri într-un astfel de dispozitiv, îţi iei şi nişte riscuri directe din partea celor care, eventual, ar dori să folosească rachete împotriva teritoriului aliat. Ceea ce am spus, şi acest lucru l-am avut într-o scurtă conversaţie şi cu domnul Băsescu, astăzi, care m-a sunat înainte de anunţul public şi cred că a făcut un lucru corect din punctul meu de vedere, este că astfel de decizii nu se pot lua pe picior. Indiferent dacă suntem în favoare sau nu suntem în favoare, opinia publică românească are dreptul să afle elementele pe care dumneavoastră le-aţi ridicat. Ce riscuri sunt la adresa securităţii naţionale, ce avantaje sunt, cât costă şi, mai ales, cum faci o negociere. Pentru că eu îmi aduc aminte de ce au făcut polonezii, cehii nu ştiu foarte bine, dar polonezii au negociat la sânge cu americanii în versiunea iniţială a scutului antirachetă, care includea Cehia şi Polonia, interceptoare, ca la noi, într-o ţară, şi rachete propriu-zise de interceptare, în altă ţară. De aceea eu cred că într-un fel CSAT şi preşedintele României, şi o spun din dorinţa de a avea un climat de dezbatere cât mai sănătos şi cât mai democratic, cred că ar fi trebuit să facă, să procedeze invers puţin, să primească această invitaţie oficială din partea preşedintelui american, prin subsecretarul de apărare, este de fapt o doamnă pe care o cunosc, a fost congresswoman, este o femeie, de undeva, din California, o femeie remarcabilă, o cunosc bine, şi cred că înainte să te pronunţi ca for de decizie în materie de politică externă, securitate naţională, cred că ar fi trebuit să se procedeze la o minimă informare a opiniei publice şi o discuţie, poate chiar informală, cu liderii politici şi cu conducerile Parlamentului naţional. Nu vreau să critic chestiunea pe fond. Pentru că aici sunt multe elemente care sunt pe plus, e clar, e un element de strângere a relaţiilor cu America, este o chestiune şi de încredere, este o chestiune care poate are şi avantaje. Îmi aduc aminte că polonezii în discuţia cu americanii, şi sunt aliaţi la fel de buni ca şi noi. Nu înseamnă că cineva pune la întrebare buna-credinţă a polonezilor relaţia cu americanii. Sunt ca şi noi într-o relaţie pro-atlantică, proamericană foarte puternică. Şi opinia publică poloneză ca şi cea românească, poate excepţii în Europa, suntem foarte proamericani. De aceea tocmai din dorinţa de a proteja acest sentiment proamerican, care este un lucru bun şi un lucru care s-a construit în decenii de aşteptare de americani şi care se poate irosi destul de repede, dacă nu eşti atent, e gingaş acest lucru. Eu cred că o dezbatere publică ar fi fost sănătoasă. Polonezii, de exemplu, au avut o conversaţie cu americanii, pentru că şi la polonezi erau şi ceva costuri naţionale, că nimic nu este pe gratis, aici, pe bună dreptate s-a spus şi cred că şi domnul Băsescu a spus: securitatea nu vine gratis, asta are un cost, este perfect adevărat. Nimeni nu poate să spună că cineva îţi dă ceva pe gratis, dar în schimbul unui astfel de pachet polonezii au vorbit despre resurse suplimentare de modernizare a armatei poloneze, că e vorba de aviaţie, că e vorba de forţa de prezenţă pe teritorii şi pe teatre de operaţiuni externe, au adus în discuţie de o manieră, poate nu publică, problema vizelor pentru polonezi pe teritoriul american, pentru că până la urmă într-un astfel de parteneriat trebuie să existe avantaje pentru ambele părţi, dincolo de obligaţia de solidaritate transatlantică. De aceea eu cred că această dezbatere trebuie să înceapă, dar aş îndrăzni să adresez o rugăminte politicienilor şi colegilor mei de breaslă, să nu încercăm să facem din asta o chestiune super electoralistă pentru că decizia importantă care ne angajează pe mulţi ani de zile, acest proiect va intra în 2015 în vigoare, în România, iar ultima fază a acestui proiect este în 2020. De-abia atunci se va pune la punct ultimul etaj al acestei construcţii, care pentru cei care nu au urmărit detaliile acestei chestiuni, americanii iniţial pe vremea lui Bush au dorit să construiască un sistem extrem de avansat, extrem de costisitor, foarte sofisticat şi încă netestat în Polonia şi cu Cehia, ruşii erau extrem de nervoşi, pentru că ei credeau că acest sistem poate fi folosit şi împotriva lor...
Mihai Gâdea: Ne aducem aminte că la summit-ul NATO, care a fost la Bucureşti, unde Putin s-a exprimat extrem de clar, categoric, împotriva unui astfel de proiect.
Mircea Geoană: Într-un fel, Administraţia Obama a decis să facă un lucru care probabil că într-o anumită zonă era o formă de menajare a susceptibilităţilor ruseşti şi o formă de atenuare a costurilor pentru americani, pentru că varianta actuală este o variantă care funcţionează astăzi cu rachete care sunt în funcţiune şi cu sisteme de interceptare care sunt ceva mai aproape de tehnologia de astăzi. De aceea eu aş îndemna, cu toată seriozitatea, specialiştii în domeniul siguranţei naţionale, cei care sunt în Ministerul Apărării, cei care sunt în zona civilă şi în zona nonguvernamentală. Aş crede că preşedintele României şi ministrul apărării sau cei care sunt implicaţi ar trebui să aibă o discuţie poate cu uşile închise, într-o primă etapă, cu cei care sunt principalii decidenţi şi până la urmă să mergi la Parlament, pentru că Parlamentul, conform legii româneşti, este cel care dă ultimul cuvânt şi ultima aprobare şi votul legal şi democratic necesar pentru acest lucru. E o veste foarte importantă. Nu are numai avantaje, are şi riscuri şi trebuie să spunem populaţiei româneşti că, dincolo de bani, care sunt importanţi, mai ales în criza asta păcătoasă, şi nu avem ambulanţe, şi nu avem nici de unele, şi... dar până la urmă, hai să spunem că acest lucru este poate important, dar nu este esenţial. Important este o discuţie onestă cu cetăţenii României, asta înseamnă acest scut antirachetă, astea sunt riscurile pentru noi, pot să tragă din Iran, pot să încerce să ne lovească, pentru că suntem şi noi parte a unui dispozitiv care până la urmă e împotriva cuiva.
Mihai Gâdea: Vedeţi, ajungeţi la o chestiune...
Mircea Geoană: Deci eu ajung la un reflex de dezbatere democratică într-o societate matură, europeană, eu asta cer, nimic altceva.
Mihai Gâdea: Eu, ca mulţi alţii din această ţară, cum corect spuneaţi la începutul emisiunii, fac parte dintre aceia care sunt în mod iremediabili proamericani. Întrebarea mea este, şi aproape dincolo de ceea ce a făcut un regim sau altul, nu ai cum să nu fii alături de cea mai importantă forţă democratică a lumii.
Mircea Geoană: Şi care ne şi garantează securitatea naţională, să nu uităm că până la urmă ultimul garantor în NATO şi art. 5 pentru ţările membre, deci pentru noi, sunt până la urmă americanii, adică să fim foarte clari, iar eu ca om care a fost până la urmă ambasador în America şi am o relaţie foarte strânsă acolo sunt primul care doresc să întăresc relaţia cu SUA. Spun doar că într-un moment atât de sensibil, o discuţie calmă, aşezată, transparentă, despre plusuri şi minusuri este în interesul acestei relaţii.
Mihai Gâdea: Sunt câteva întrebări la care nu a răspuns nimeni până acum. Întrebarea 1. Care este utilitatea unui astfel de scut, şi cred că ar trebui explicată, faptul că un scut antirachetă şi cu nişte interceptoare de tipul acesta, mie nu mi se pare că este suficient. Care este utilitatea? Cine ar putea să ne atace? Suntem noi o ţintă pentru cineva sau trebuie să acceptăm o chestiune doar pentru că faptul că este propusă de către partenerul nostru atât de important - SUA? 3. Din acele costuri, că sunt 4 miliarde, ar putea să fie mai mult de 4 miliarde, ar putea să fie mai puţin de 4 miliarde, ce trebuie să suportăm noi şi cât din această chestiune am putea să negociem, pentru că ceea ce am văzut astăzi, s-a întrunit de urgenţă CSAT, au decis foarte repede, s-a dat această ştire, după care nu s-a mai oferit nici un fel de explicaţie suplimentară, nu cumva ar trebui să prezentăm într-un astfel de moment toate implicaţiile acestui lucru, nu doar o parte pozitivă, lumea ar putea să fie încântată şi apoi dezamăgirea să fie pe măsură, în condiţiile în care afli că ar putea să coste 4 miliarde, în condiţiile în care afli că Rusia ar putea să fie deranjată de un astfel de element; nu cred că în momentul de faţă, lumea la acest punct al nostru am putea să acceptăm absolut orice, doar pentru faptul că suntem proamericani şi atât.
Mircea Geoană: Ştiţi ce? Dacă ar fi să fiu un politician care să speculeze o astfel de situaţie, pentru că e clar că a existat o anumită grabă între propunerea americană şi anunţul de acceptare a acestuia, pentru că a fost un anunţ de acceptare, nu a fost un anunţ de intenţie, astăzi, la CSAT. Dacă ar fi să fiu frivol şi să fiu doritor să marchez puncte cu orice preţ, aş veni foarte ostil să spun să vină ministrul apărării la Senat, săptămâna viitoare, să ne dea toate detaliile, ceea ce fac, fie vorba între noi, dar cred că sfatul meu, şi este un sfat din partea unui profesionist în politica externă şi a unuia care ştie foarte bine şi relaţia cu America şi sensibilităţile unui subiect de acest gen, este ca neîntârziat, pe canalele pe care le consideră CSAT cele mai potrivite, în ordinea pe care o consideră potrivită, cred că o informare rapidă, serioasă, profesionistă şi imparţială a acestui subiect este în interesul relaţiei noastre cu America, pentru că să ştiţi că o să fie şi multe voci în România care o să ridice semne de întrebare. O mare parte a populaţiei este proamericană şi probabil că înţelege şi acceptă mai uşor. De aici, o parte a populaţiei care spune: măi, până la urmă, cine ne poate ataca? Şi răspunsul este probabil Iranul, care dezvoltă acum un risc de forţă nucleară etc.
Mihai Gâdea: Teoretic. Chiar şi practic, Iranul stă aşa şi se uită pe hartă: să atacăm România?
Mircea Geoană: Nu România. Dar se poate gândi să atace aliaţii Americii din Europa. Adică aceste chestiuni sunt reale şi aceste chestiuni... De ce construim un scut antirachetă până la urmă? De ce cheltuim bani? Vorbesc ca alianţă şi ca americani, şi ca europeni. Pentru că există un risc potenţial de atac cu rachetă cu raza scurtă, medie sau foarte lungă de acţiune, pe măsură ce ţări care au alte planuri şi care au astfel de capabilităţi militare, măcar latente, măcar în dezvoltare le-ar putea folosi în viitor. Că nimeni nu cheltuieşte bani doar de dragul de-a avea un astfel de scut. Deci, riscul există. Este undeva în Orientul Mijlociu, în principal în Iran, şi de aceea amplasarea mai către sud a acestui sistem, pe mare, în Turcia, în România, în Bulgaria, în zona de sud, şi după aceea, evident, mai către nord, reprezintă de fapt o pregătire pentru o lume în secolul XXI, când astăzi Iranul, poate azi, mâine alte ţări, vor putea dezvolta capacităţi nucleare şi posibilitatea de a transporta acestea la distanţe foarte mari. Dar repet, e un subiect mult prea important ca el să fie ţinut doar între câţiva specialişti la CSAT, respectând întru totul rolul CSAT-ului în această chestiune, chestiune severă naţională de nivel maxim şi era firesc să se întrunească, să dezbată şi să ia o decizie.
Mihai Gâdea: Această informaţie cât ar putea să coste acest scut pentru România şi care este partea României? Trebuie să suporte integral aceste costuri?
Mircea Geoană: Am ceva informaţii, dar nu mă hazardez să le pronunţ public pentru că nu aş vrea să dezinformez. Din gura mea, sunt şi preşedintele Senatului, o astfel de informaţie care, poate, nu este perfect verificată ar fi nefondată. Dar eu sunt convins că, în cele din urmă, până la urmă lăsând la o parte politica şi campania care s-a încheiat sau continuă pe alte fronturi, până la urmă cred că reflexul democratic normal al statului român va trebui să prevaleze. Eu sunt convins că în următoarele câteva zile va exista o informare pe un canal pe care îl putem găsi, pe care măcar Ministerul Apărării, pentru că acolo va fi titularul de proiect, se poate să vină în faţa parlamentului să prezinte în faţa opiniei publice într-o formă adecvată şi până la urmă să elimine suspiciunile sau întrebările care riscă să perturbe dezbaterea cu privire la acest subiect. E un subiect sensibil. Să ştiţi că şi în Cehia şi în Polonia au fost dezbateri interne extrem de robuste, chiar şi în Polonia, o ţară care este comparabilă cu România, au fost dezbateri pro şi contra, inclusiv în parlament. În Cehia, care este o ţară cu apetit transatlantic, să zic, ceva mai mediu...
Mihai Gâdea: Mai ponderat.
Mircea Geoană: Mai ponderat; discuţia a fost superintensă şi acolo a existat între opoziţie şi putere. Liberalii, acum doi, trei ani de zile au insistat de o manieră foarte bruscă să retragem trupele din Irak fără consultare cu americanii. Aici te poţi aştepta la o dezbatere care să fie târâtă în vâltoarea politicianismului românesc. Eu unul aş insista ca o temă atât de importantă care ne angajează pe generaţii, asta nu e o chestie pe doi ani, asta e o chestie pe zeci de ani. Asta nu e o chestie… România pe vremea lui Băsescu. Este vorba de România succesorilor lui Băsescu, cum se vor numi dânşii. Deci ne angajăm la o chestiune care are consecinţe pe termen mediu şi lung. O astfel de decizie trebuie luată serios, cumpănit, cu argumente şi eu cred că, până la urmă, ar avea de câştigat inclusiv administraţia prezidenţială, CSAT-ul şi până la urmă sistemul politic românesc, care este atât de puţin credibil în faţa opiniei publice. Este o temă la care eu insist să participăm cu seriozitate şi cu foarte, foarte multă temeinicie.
Mihai Gâdea: Aş vrea să mergem la ce s-a întâmplat astăzi. Vă mărturisesc că am privit cu atenţie, aşa cum se cade pentru cineva care face emisiuni în fiecare seară, de actualitate, ce se întâmplă în PSD. Însă am preferat să tratez mai puţin această chestiune pentru că mi s-a părut că-i o chestiune de partid care trebuie clarificată acolo. Astăzi însă, ascultând discursul dumneavoastră, discursul domnului Adrian Năstase, discursul domnului Ion Iliescu, discursul domnului Mitrea, chiar şi al domnului Pandele, chiar şi a domnului Marian Vanghelie…
Mircea Geoană: Şi al domnului Cristian Diaconescu. Şi dânsul a vorbit.
Mihai Gâdea: Şi al domnului Cristian Diaconescu…
Mircea Geoană: Nu vreau să creăm dezechilibre.
Mihai Gâdea: Nu a fost intenţionat. A început să mi se pară interesant. Şi a început să mi se pară interesant pentru că cel puţin din discursul dumneavoastră la care vreau să fac referire, mie mi se pare că aţi atins nişte puncte sensibile, nişte puncte cu care dumneavoastră, PSD şi Mircea Geoană în campanie electorală aţi fost atacaţi şi care ar putea să fie un fel de etichete care sunt lipite pe acest partid şi până la urmă mă interesează că dacă acest partid a condus sau va conduce România cum este destul de posibil, ar putea să mă intereseze dacă este ceva adevăr în toate lucrurile astea. Aţi vorbit despre faptul că aţi fost deranjat că în această campanie despre PSD s-a vorbit ca fiind un partid al corupţilor, v-a deranjat faptul că PSD a fost prezentat ca fiind un partid continuatorul PCR şi nu doar un continuator din punct de vedere istoric, ci şi al unei ideologii, aţi vorbit despre faptul că nu doriţi ca PSD să fie un partid privit ca cel care e orientat doar către redistribuire. Dreapta face creştere economică, plusvaloare şi stânga risipeşte la pensionari, la cei care au nevoie de asistenţă socială etc. Pe de altă parte însă, ne-aţi vorbit despre un tip de atmosferă din PSD despre care am auzit, dar despre care niciodată nimeni în mod public nu a vorbit până acum. Şi anume că în anii ce-au trecut de când sunteţi preşedinte al partidului aţi fost susţinut public, dar unele dintre aceste persoane erau făţarnice, adică pe la spate înţeleg că vă înfigeau cuţite, aţi vorbit despre faptul că vă doriţi o echipă care să fie consolidată, în condiţiile în care veţi câştiga un nou mandat şi nu cu oameni care una spun şi alta fac în realitate… Deci una peste alta astăzi s-au spus lucrurile cele mai teribile, rostite despre partidul pe care l-aţi condus, de către dumneavoastră, de către cei care candidează pentru funcţia de preşedinte al PSD şi până la urmă mă întreb ce este adevărat şi ce este doar retorică de campanie în ceea ce se spune în aceste zile? Aţi fost în aceşti ani de zile, aţi avut impresia că aveţi în jurul dumneavoastră oameni făţarnici, adică un fel de Iude care una spun şi alta fac, s-a întâmplat lucrul acesta în campania electorală şi în perioadele fierbinţi ale politicii din România, este PSD un partid care are lideri sau oameni de partid care sunt corupţi şi mentalităţi comuniste?
Mircea Geoană: Eu azi am ales să fiu mult mai sincer faţă de tonul mai diplomatic şi mai împăciuitor pe care l-am imprimat conducerii mele a PSD. Pentru că simt că suntem într-un moment al adevărului şi dacă ne furăm căciula şi nu spunem lucrurile cu sinceritate, nu înseamnă că putem găsi o soluţie bună pentru viitor. Mie mi-ar fi mai simplu să fiu pe un ton mai rezervat şi să spun lucrurile catifelat, în încercarea de a-mi creşte şansele pentru congresul care vine. Dar am ales să vorbesc cu sinceritate despre ceea ce mă frământă şi frământă pe foarte mulţi dintre cei care ne votează şi care se referă mai puţin la realităţile din partid cât la o anumită percepţie despre PSD. Şi aici, când spun aceste lucruri este şi o formă de reproş la adresa mea, pentru că sunt un om profund modern, sunt un om de stânga care crede într-un alt tip de social-democraţie şi cred că am început să facem lucruri destul de bune. Şi dacă vă uitaţi la campania prezidenţială şi chiar la campania pentru alegerile parlamentare, am fost singurul lider din România, cel puţin la prezidenţiale, care am vorbit despre chestiuni sociale şi economice, am vorbit despre locuri de muncă, soluţii, de o Românie care se poate dezvolta mai uniform şi mai puţin polarizat. Am încercat să vorbesc cu sinceritate despre ceea ce cred că-i bine pentru România ca proiect politic pentru ţară. În timp ce ceilalţi au vorbit în principal… domnul Traian Băsescu a vorbit despre demolarea instituţiilor politice pentru că sunt păcătoase, corupte şi trebuie să fie un duşman public, domnul Crin Antonescu a vorbit mai degrabă despre mine şi domnul Traian Băsescu în termeni antagonici decât să vină cu un proiect politic articulat. Şi atunci întrebarea pe care am pus-o azi colegilor mei şi am s-o pun şi la congres, şi în anii care vin, indiferent de rezultatul acestui congres, este care sunt limite care împiedică PSD să ajungă un partid mai puternic decât este astăzi. Pentru că PSD are astăzi în condiţii normale cu o dreaptă discreditată, pentru că PNL este discreditat, dincolo de lideri, pentru că atunci când a fost la guvernare şi a existat creştere economică spectaculoasă nu au fost capabili cu ideologia lor să asigure o redistribuire corectă şi au rămas bani mulţi doar pentru cei care au fost în pătura foarte de sus a societăţii…
Mihai Gâdea: Au mai mărit şi pensiile…
Mircea Geoană: Pe fond o treime dintre români au simţit acea perioadă de avânt şi două treimi n-au simţit. Şi bătrânul din Paşcani şi toţi ceilalţi…
Mihai Gâdea: Poate mai puţin de o treime au simţit avânt…
Mircea Geoană: O chestiune care nu au putut să transfere acest lucru. Şi nu spun de o manieră egalitaristă. De o manieră corectă, de o manieră minimală. De o manieră până la urmă de minimă decenţă. Şi către cei care au nevoie de astfel de sprijin, că e vorba de mediul rural, că e vorba de pensionari sau că e vorba de salariaţi sau de intelectualii acestei ţări. Iar cei care sunt de la PD-L au demonstrat şi demonstrează şi astăzi că răspunsul la perioada de criză de-acum este transferul acestei crize tot pe cei care sunt cei mai vulnerabili din societate. Micul întreprinzător… Nu-i normal şi nu-i corect să spui că impozitul minim a eliminat şobolanii din economie, 100.000 de firme care dispar… Au fost poate şi unele care erau doar pe scripte şi care probabil n-aveau ce căuta, dar totuşi acolo sunt destine, sunt nişte oameni care săracii având unul sau doi angajaţi sau familia angajată muncesc de dimineaţă până noaptea ca să facă şi ei acolo o pâine şi să plătească taxe şi impozite. Eu nu am vorbit de faptul că există în PSD şi cred cu tărie că PSD nu este continuatorul PCR. Cred că într-adevăr momentul din 1989 a fost o ruptură importantă. Altfel n-aş fi intrat în acest partid, dacă aş fi crezut că suntem continuatori. Eu am vorbit de o percepţie care ne împiedică…
Mihai Gâdea: Percepţiile uneori sunt corecte, alteori sunt… e pe principiul proverbului nu există fum fără foc sau uneori există o percepţie care este complet eronată. Am întâlnit azi o situaţie în care oamenii credeau despre un om un anumit lucru, iar omul respectiv din acel punct de vedere era absolut impecabil.
Mircea Geoană: Despre un om poţi să crezi, dar despre un întreg partid este altceva. Şi faptul că în 2009 la această campanie, la 20 de ani de la revoluţie, aceste clişee anti-PSD, comunişti, bolşevici… şi când mă uit la mine şi sunt din altă epocă şi cu altă educaţie, şi cu alt crez, în clipa respectivă am întrebat colegii mei, măi, nu cumva acest stereotip trebuie combătut într-un fel? Fără să mă adresez unor oameni. Că să eliminăm oameni… Nu cumva ar trebui să ne întrebăm de ce după 20 de ani de la revoluţie, lăsând la o parte moda timpurilor…
Mihai Gâdea: Şi aveţi răspunsul la întrebarea asta? De ce comunişti, de ce corupţi, de ce…
Mircea Geoană: Pentru că n-am fost suficient de consecvenţi în a demonstra faţa modernă şi faţa orientată către viitor a acestui partid. O parte am făcut, dar trebuie să continuăm. Asta a fost pledoaria mea. Eu cred că astăzi nevoia unui PSD care să vină cu o ideologie clară, care să facă mai puţine compromisuri cu dreapta cum am făcut cu toţii… Degeaba ne acuzăm acum că i-am sprijinit pe liberali. Aţi auzit ce simpatică era conversaţia de la noi de la partid? Un coleg spunea că a fost greşit să-i susţinem pe liberali când ei erau la putere, noi din Parlament, alţii spuneau că a fost greşit să intrăm la guvernare. Alţii spuneau că a fost greşit să-l suspendăm pe Traian Băsescu. Toate au o frântură de adevăr. De aceea eu am făcut un apel la o chestiune simplă şi onestă, şi hai să vedem, acest partid care azi are o şansă fantastică, dincolo de această înfrângere complicată de la prezidenţiale, să devină principala preferinţă electorală a românilor. N-are nici PNL şi cu atât mai puţin PD-L potenţialul nostru…
Mihai Gâdea: Vreau să discutăm despre asta foarte serios. Sunt câteva lucruri pe care vreau să le discutăm. Repet, nu pentru faptul că aş fi pasionat de ceea ce se întâmplă în PSD însă în condiţiile în care partidele din România nu reuşesc să ofere o soluţie pe bune, o soluţie în care oamenii să creadă, cred că am putea ajunge în situaţii dramatice în care oamenii să vină la vot, doar militanţii de partid iar toţi ceilalţi să dispreţuiască tot ce se întâmplă în politică. Şi cred că asta nu v-ar avantaja nici pe dumneavoastră…
Mircea Geoană: Sau să vină pe bani.
Mihai Gâdea: Ceea ce ştim sigur că se întâmplă. Publicitate, revenim imediat. Continuăm discuţia din această seară. În studioul nostru se află preşedintele PSD, domnul Mircea Geoană. Domnule Mircea Geoană, vorbeam mai devreme despre chestiuni legate de partid. Nu ştiu, nu-i treaba mea însă, cred că cel puţin pe mine nu aţi putea dumneavoastră sau altcineva să mă convingă că de acele elemente la care făceaţi referire, că vreţi să le schimbaţi, cel puţin percepţia, dacă există realităţi legate de acea percepţie, realităţile să fie schimbate. Cu aceeaşi oameni. PD-L aşa cum este el şi slavă Domnului l-am tocat seară de seară, partidul domnului Traian Băsescu cu toate problemele şi uneori mai mult decât probleme, dar au adus oameni noi, au adus aşa-zişii intelectuali, unii dintre ei chiar fiind nişte intelectuali. Cum veţi reforma? Aţi vorbit azi despre faptul că vreţi o echipă care să asigure această schimbare şi pe care să vă bazaţi. O echipă formată din cine? Din aceeaşi oameni? În seara asta a apărut pe agenţiile de presă că adversarii dumneavoastră din această competiţie, Adrian Năstase, Cristian Diaconescu şi Miron Mitrea, cei mai vocali şi mai importanţi s-ar coaliza şi ar renunţa la a candida separat la preşedinţia partidului şi s-ar coaliza într-o structură împotriva dumneavoastră. Bun. Dacă asta este adevărat şi o să aflăm de la domnul Adrian Năstase, ştim cam ce echipă e în partea asta. Dar în partea dumneavoastră… şi apropo, dacă vreţi să comentaţi acest lucru… ştiţi cumva, se coalizează, nu se coalizează?...
Mircea Geoană: Nu. Dacă vă uitaţi pe ştiri sau pe informaţii sau pe bloguri, pe surse, în fiecare zi se schimbă câte ceva. Geometrie variabilă. Eu cred că cel mai bun lucru pentru noi ar fi să punem la bătaie la conducerea partidului cea mai valoroasă echipă pe care o avem azi la dispoziţie. Nu putem inventa peste noapte lideri care să poată duce în spate…
Mihai Gâdea: Ce înseamnă această transformare şi această schimbare?
Mircea Geoană: Eu cred că în acest moment, instinctul politic, n-am atâtea informaţii şi până la urmă fiecare îşi joacă cartea şi şansa proprie, e un lucru elementar într-o democraţie puternică de partid ca la noi la PSD… Eu cred că vor mai fi evoluţii până peste două săptămâni. E posibil ca nu toţi candidaţii să candideze în cele din urmă, e posibil să existe şi replieri sau asocieri spectaculoase. Nu cred că de genul celor pe care le-aţi menţionat. Dar până la urmă, întrebarea este ce se întâmplă după congres. Iar eu ca preşedinte al partidului am principala responsabilitate de a asigura nu un simplu succes al meu şi al echipei care mă susţine pentru că până la urmă echipa e o echipă de conducere pe care aş dori-o cât mai omogenă cu putinţă. Asta-i lecţia mandatului meu. Pentru că de exemplu multă lume spune că sprijinul real pentru mine a venit foarte târziu. A venit aproape de ultima parte a campaniei pentru prezidenţiale. Cu toată puterea, cu toate vocile şi fără să existe opinii diferite. Deci eu pledez pentru o echipă care să fie cât mai omogenă. De asemenea pledez şi pentru o echipă care să conţină în sânul său şi germenii echipelor care vor trebui să ne succeadă. Pentru că la un moment dat şi resursa mea electorală şi politică va ajunge la un anumit prag, după mine alţii mai tineri. E o ştafetă de generaţii, firească în orice partid. Şi pentru mine este foarte important ca această echipă să conţină şi să îmbine experienţă şi forţă. Nu sunt de acord cu cei care spun că trebuie să fim o conducere elitistă în care să nu avem spre exemplu lideri din teritoriu foarte importanţi. Vorbeaţi de PD-L? Aţi văzut ce-au făcut în anul 2000 sau în 2004. au dus mulţi din liderii naţionali să candideze la primării mari şi apoi la nivel naţional. Domnul Emil Boc este un exemplu. Nu spun că-i cel mai extraordinar dintre politicieni, dar e un lucru pe care trebuie să-l gândim şi noi.
Mihai Gâdea: Puteţi să-mi daţi nişte nume în sensul ăsta?
Mircea Geoană: Eu sunt convins că în formula de conducere viitoare se vor regăsi într-o formă sau în alta… domnul Mitrea, aici nu ştiui, aici e o decizie care mă depăşeşte, dar sunt convins că într-o formulă oarecare şi domnul Adrian Năstase, şi domnul Cristian Diaconescu, şi domnul Victor Ponta, domnul Dragnea, cei care sunt până la urmă nucleul de lideri cunoscuţi, pe lângă alţi vicepreşedinţi care sunt astăzi vicepreşedinţi şi vor rămâne probabil vicepreşedinţi, poate câteva surprize din teritoriu inclusiv oameni tineri pe care vrem să-i promovăm… deci eu cred că într-o formulă sau în alta aceşti oameni, noi, ne vom regăsi în formula de conducere viitoare. Că vom avea o chestiune care să cooptăm într-o formă inteligentă pe cei care eventual pierd într-o formulă care să nu-i risipim talentul şi până la urmă potenţialul de creştere al unui coleg care poate că azi îşi supraestimează şansele sau poate vor să candideze chiar dacă au şanse reduse doar ca să se valorizeze în opinia publică, aceste lucruri sunt fireşti şi omeneşti. Dar eu am principala responsabilitate de a veghea ca peste un an sau doi, când avem alegerile viitoare să putem forma o echipă cât mai omogenă şi cât mai puternică. Eu am avut momente de mare dubiu după alegerile prezidenţiale. Spuneam azi în discursul meu, eram cu Liviu Dragnea la mine în birou în ziua în care Curtea Constituţională a decis să ne respingă contestaţia. Şi în clipa respectivă eram în momentul în care… măi, am zis, îmi dau demisia, o pun pe masă. Şi am avut acolo o discuţie şi cu Liviu şi cu alţi colegi şi am spus dom’ne dacă-i vorba să asigurăm un element de stabilitate într-un moment foarte greu pentru partid, pentru că dezamăgirea a fost imensă şi într-un fel eu înţeleg şi frustrarea şi uneori nemulţumirea la adresa mea pentru că lumea spune aşa de aproape am fost şi atunci evident, când ai fost 12 ore preşedinte şi tot partidul la guvernare şi o altă perspectivă şi peste 12 ore, tot din diasporă aşa cum s-a întâmplat şi în 2008 la parlamentare ţi se întâmplă reversul… Las la o parte fraudă, bani, nu mai contează. Nici nu mai are rost să vorbim foarte mult. Mai degrabă trebuie să modificăm cadrul electoral ca să ne păzim pentru viitor de aşa ceva. De aceea eu spun cu toată responsabilitatea că pentru mine în acest moment este mai important ce se întâmplă cu ideologia partidului, cu poziţionarea corectă faţă de problemele oamenilor, de problemele crizei şi o echipă care să conţină în sânul său atât elementele de experienţă… iar eu sunt un fel de element de continuitate şi echilibru între generaţia mai vârstnică care azi nu mai are nici vârsta şi nici resursa electorală ca să mai candideze pentru ceva important pentru viitor… Domnul Ion Iliescu aţi văzut, azi a fost foarte viguros, dar e un om la 80 de ani şi un om care a spus că în mod evident nu-l mai interesează nimic executiv şi nimic eligibil din punct de vedere electoral.
Mihai Gâdea: Dar preşedinte de onoare ar trebui să rămână?
Mircea Geoană: Probabil că da. Până la urmă este preşedintele fondator. Nu cred că trebuie să intrăm în astfel de discuţii. Este preşedintele fondator al partidului. Aici nu există subiecte…
Mihai Gâdea: A spus că nu ar mai vrea nici măcar preşedinte de onoare.
Mircea Geoană: Asta-i altceva, e decizia domniei sale. Dar cred că-i nefiresc. A fondat partidul, e firesc să fie respectat pentru ceea ce a făcut. Domnul Adrian Năstase în discursul lui… cu Adrian rămânem prieteni şi colegi buni. A şi recunoscut în intervenţia sa că n-are ambiţii personale pentru că e la o vârstă, a fost şi prim-ministru, a fost şef de partid odată, poate e mai uşor să fii şef de partid când eşti şi prim-ministru…
Mihai Gâdea: Iertaţi-mă, eu aş vrea (…) cu ambiţii. Şi ştiţi de ce eu aş vrea? Pentru mine ceea ce faceţi dumneavoastră în PSD mă lasă rece, însă pentru România trebuie cineva care să aibă ambiţii şi care să se bată cu oamenii ăştia care au ambiţii. Traian Băsescu are ambiţia de a avea o ţară pe care s-o conducă cu mână de fier, Emil Boc are ambiţia de a fi un prim-ministru şi de a face ceea ce mă rog, face domnia sa. Şi-au găsit o chestie pe care o vântură toată ziua, reforma statului. Ce ambiţii aveţi dumneavoastră?
Mircea Geoană: Eu am ambiţia să putem propune României adevăratul proiect de care ţara are nevoie, să transformăm PSD în principalul partid al dezvoltării României pentru toţi cetăţenii. Eu cred că între ideea de a reforma instituţiile statului şi ideea de a reforma modul în care creăm valoare adăugată şi aducem progres social, teza mea şi proiectul meu este mult mai valoros. Pentru că a moderniza instituţiile statului şi a reforma statul reprezintă un instrument pe care-l pui în slujba progresului social şi a redistribuirii corecte şi a generării de dezvoltare pentru această ţară. Nicio guvernare din România, nici măcar a noastră care a fost cea mai performantă, pentru că atunci aveam obligaţiile faţă de UE şi faţă de NATO, nu a avut o guvernare în scopul dezvoltării. Ca omul din Paşcani să aibă o şansă minimă să-i vină ambulanţa, ca tânărul întreprinzător într-adevăr să aibă scutiri fiscale şi un tratament corect din partea statului, să-şi dezvolte afacerea şi să mai angajeze trei oameni. Ca românii care trăiesc şi muncesc în străinătate să nu mai fie cum am văzut azi pe o ştire, că-mi venea să sparg telefonul cu internet. Că într-o comună din Italia au refuzat participarea la un campionat de fotbal unei echipe româneşti. Şi românii noştri au apelat la Consiliul Antidiscriminare şi Şanse Egale din Italia. Deci când proiectul meu în care cred, în care m-am angajat, pe care poate nu l-am comunicat suficient de articulat sau poate nu-i suficient de copt pentru a fi atractiv pentru toţi, este un proiect mult mai important decât proiectul propus de Traian Băsescu. Şi când am spus care-i rolul meu, sunt un lider care, deşi am avut acest eşec care-i dureros şi care mă apasă şi pe mine, am reuşit să conving 5 milioane de români să mă voteze, să ne voteze, am în continuare un potenţial politic, o vârstă şi un potenţial electoral, şi de dorinţă de bătaie care este în continuare redutabil, şi alături de mine vreau să-i am alături de mine, nu împotriva mea, nu cu jumătate de normă, nu cu joc de glezne, pe liderii mai vechi şi puternici ai partidului de care am nevoie, pentru că e nevoie de această echipă, iar eu cu mine şi prin mine să putem să dăm mai multă forţă şi mai multă vigoare şi mai mulţi .... de campanie electorală celor care sunt mai tineri, mai valoroşi şi care vin şi ei din spate. Eu vreau să cresc o promoţie de lideri ai PSD care să candideze cu succes la primăriile de mari municipii în 2012, vreau să dăm un răspuns pentru Transilvania. Este de neacceptat pentru mine să nu reuşim să fim un partid mai atractiv şi cu mai multe voturi, dincolo de organizare, în Transilvania şi în Banat. Am avut un succes destul de bun la Bucureşti, am câştigat în premieră Bucureştiul la alegerile prezidenţiale. E adevărat şi cu sprijin din partea altor partide.
Mihai Gâdea: Cu sprijin important din partea altor partide. Vă reamintesc, Crin Antonescu era pe primul loc.
Mircea Geoană: Pentru mine, intervalul foarte scurt de-aici până în 2012 se poate întâmpla ca această criză socială şi economică să conducă şi la schimbări spectaculoase de ecuaţie politică mai repede decât 2012.
Mihai Gâdea: Ce înseamnă ecuaţie politică? În sensul de alegeri?
Mircea Geoană: Chiar în sensul de alegeri, în sensul de dărâmare a acestei majorităţi. Este posibil ca presiunea să fie foarte mare. Atunci într-un fel obligaţia mea şi rolul meu… pentru că altfel vă spun că în mod normal, dacă aş fi fost confortabil că astăzi pot să las complet ştafeta unei echipe care să meargă către viitor aş face-o cu cea mai mare dorinţă de a ajuta şi de a fi un lider care să asigure…
Mihai Gâdea: Am înţeles această nuanţă pentru viitor. Dar vreau să vă întreb un lucru. Au fost ultimele alegeri în sectorul 1. PSD şi PNL, mă rog, PSD susţinând acţiunea PNL, deci era candidatul Radu Stroe şi Alianţa PSD-PC care au sprijinit această candidatură. Au reuşit. Acum sigur, pot exista şi alte explicaţii decât această combinaţie politică, dar au câştigat cu 70 la 30. Nu credeţi că printr-o formulă care ar putea să pară neplăcută pentru unii dintre cei care sunt orgolioşi în partidul dumneavoastră, care ar putea să fie neplăcută pentru foarte mulţi dintre cei care sunt în PNL, dar o formulă politică solidă, Traian Băsescu avea cu PD în urmă cu câţiva ani, înainte să facă Alianţa DA aveau în Parlament 7% şi în sondaje 5%. Au mers la penelişti care aveau dublu faţă de ei şi au făcut o alianţă cu care au bătut PSD de la vremea aceea, care părea o maşină invincibilă, teribilă.
Mircea Geoană: Şi la guvernare cu preşedinte, prim-ministru, cu tot.
Mihai Gâdea: Nu credeţi că ar putea o astfel de variantă împreună cu PNL să fie zdrobitoare pentru partidul din ce în ce mai mare pe care Traian Băsescu îl face? Partidul prezidenţial pe care l-a vrut dintotdeauna şi despre care a auzit domnul Vulpe, dacă vă aduceţi aminte, acel domn Vulpe la restaurantul Potcoava. A venit şi ne-a spus în emisiune şi a sunat preşedintele şi a spus nu-i adevărat. Ei bine, iată că-i adevărat.
Mircea Geoană: Eu am avut azi în intervenţia mea o frază politică dedicată acestui subiect. Evident, în noianul de fraze legat de congres şi de candidaturi a trecut poate mai puţin observată. Am spus următorul lucru. Trebuie să încercăm să fim mai predictibili şi să avem o linie politică clară. Ideologică. Dar şi vizavi de cei care sunt adversarii noştri. Şi PNL e de dreapta, şi PD-L e de dreapta. De aceea o anumită competiţie pentru electorat va exista şi între noi şi PNL. Nu va fi o luptă exclusiv cu cei de la PD-L care sunt adversarul nostru principal şi cu care suntem în mod evident într-o rivalitate de o intensitate pe care aţi văzut-o la ultimele alegeri. Şi care va continua probabil tot aşa, dar am spus, faptul că suntem într-o competiţie, chiar în opoziţie fiind cu PNL, trebuie să facem în aşa fel încât să protejăm posibilitatea unei alianţe de natură parlamentară pentru alegerile parlamentare din 2012 sau mai devreme. Pentru că au fost şi alte propuneri avansate de partenerul nostru de alianţă, de domnul Voiculescu, care vorbea de un vehicul comun încă de pe-acum. Probabil că e greu. Pentru că fiecare partid are… noi suntem un mare partid de stânga, liberalii au şi ei ambiţiile lor, e un partid istoric, acum au şi un moment de euforie văzând că noi suntem puţin preocupaţi de ale noastre şi cred că pot deveni ei un foarte mare partid…
Mihai Gâdea: Vedeţi, poate e şi ceva realitate în euforia aia.
Mircea Geoană: O să vedem. Nu ăsta-i subiectul. Nu fac aici concurs de frumuseţe cu nimeni. Dar spun că din punct de vedere electoral şi al şansei de a ajunge la guvernare este perfect adevărat ce spuneţi dumneavoastră. Noi probabil că ştim să facem peste 40%, dacă ne punem bine pe picioare, ne organizăm mai bine şi în diasporă, şi în Transilvania, ştim să facem peste 40. Cu un partid bine pus la punct. Nu-i uşor. Dar ştim să facem. Am făcut acum 35 în mod constant, de ani de zile. Un plus de câteva procente nu-i foarte mult pentru PSD. Liberalii pot face 20, câte fac… Dar cu Traian Băsescu la Cotroceni dacă n-ai o chestiune care să aibă peste 50% şi pe care s-o poţi conform Constituţiei s-o arăţi va fi mai greu. De aceea, pe lângă declaraţiile oarecum mai înflăcărate care vin şi de la PNL, şi în PNL există o conversaţie cu privire la posibilitatea ca pentru alegerile parlamentare din 2012 sau mai devreme să existe un anumit tip de relaţie punctuală în scopul câştigării în comun a alegerilor parlamentare, în condiţiile în care ai în faţă o maşinărie care n-are scrupule, cu mulţi bani şi care au demonstrat la alegerile precedente că doar o alianţă de bune intenţii nu-i suficientă. Dar până atunci brânza-i pe bani, fiecare este cu propriul său electorat, fiecare este cu mesajul său.
Mihai Gâdea: Am vrut în această seară ca abordarea noastră să nu pară a fi vreuna partizană. Aşa cum spun unii analişti această luptă din PSD se pare că se duce între actualul preşedinte Mircea Geoană şi fostul preşedinte Adrian Năstase. Vom vedea dacă-i aşa. Aşa spun analiştii. În câteva clipe ne vom întâlni cu domnul Adrian Năstase, cel care şi-a anunţat astăzi candidatura la şefia PSD. Un minut publicitate revenim. Mulţumesc frumos.






Linkuri