Transcrirea emisiunii “Sinteza zilei”, invitat preşedintele PSD Mircea Geoană
Preşedintele PSD Mircea Geoană, a fost miercuri, 2 decembrie 2009, invitatul Mihai Gâdea la emisiunea „Sinteza zilei”, la Antena3, alături de liderul PNL Crin Antonescu şi primarul municipiului Sibiu Klaus Ionannis. Vă prezentăm transcrierea emisiunii.
Mihai Gâdea: Bună seara, doamnelor şi domnilor! Bine v-am regăsit la „Sinteza zilei”. O ediţie specială. În această seară, veţi avea posibilitatea, probabil ultima în această campanie, să-i vedeţi pe cei trei politicieni împreună în această manieră. Nu ştiu dacă va exista o altă posibilitate, vom afla în această seară. În studioul nostru se află candidatul la prezidenţiale, domnul Mircea Geoană, preşedintele Partidului Naţional Liberal, domnul Crin Antonescu, vă mulţumesc pentru prezenţă, iar de la Sibiu, în direct cu noi, este primarul Klaus Iohannis, bună seara, domnule Iohannis.
Klaus Iohannis: Bună seara, domnule Gâdea! Bună seara, dumneavoastră şi invitaţilor dumneavoastră din studio.
Mihai Gâdea: Vă mulţumesc tare mult că aţi acceptat invitaţia mea în această seară şi vă propun să avem o dezbatere aşa cum se cere în aceste zile, pentru că trăim zile destul de complicate. Lucrurile s-au radicalizat, oamenii sunt, parcă România este împărţită nu ştiu dacă chiar în două, dar oricum, de-o parte şi de alta, cei care-şi doresc o schimbare, cei care sunt anti-Băsescu şi pro-Geoană şi votanţi ai domnului Crin Antonescu sunt de-o parte, iar pe de altă parte, cei care-l susţin în continuare pe Traian Băsescu. Iată parcă există o înfruntare aşa cum n-am mai văzut cel puţin eu în România. Prima întrebare, domnule Mircea Geoană, este dacă dumneavoastră, domnul Crin Antonescu şi domnul Klaus Iohannis sunteţi nişte politicieni aroganţi? Aceasta a fost definiţia pe care preşedintele a dat-o, iar dacă respingeţi această etichetă, ce sunteţi şi de ce credeţi că împreună reprezentaţi acea soluţie pentru România, de care România are nevoie la acest moment?
Mircea Geoană: Nu îndrăznesc să vorbesc în numele colegilor şi prietenilor mei, dar pot să spun că suntem politicieni diferiţi. Suntem dintr-o generaţie de oameni de 50 de ani care vedem lucrurile democratic, european, poate puţin mai relaxat, mai puţin crâncen decât s-a făcut politică în ultimii 20 de ani. România nu este împărţită în două, România este în acest moment o imensă majoritate a populaţiei României care doreşte stabilitate, care doreşte să ne întoarcem către problemele cu adevărat severe legate de criză, legate de locuri de muncă şi avem un imens avantaj că suntem oameni care credem în democraţie şi în regula de aur a democraţiei care se numeşte că cel care votează are dreptate întotdeauna. De aceea, pentru mine, această perioadă a fost o experienţă extraordinar de interesantă şi ce s-a întâmplat după turul întâi de alegeri este pentru mine un prilej de bucurie dincolo de rezultatul de duminică. Am reuşit să facem în timp record un lucru pe care nu am crezut şi nu am sperat eu cel puţin că se va putea întâmpla vreodată în România de după ’90. Cam câteva zile i în câteva săptămâni, dincolo de jocul electoral, pur şi simplu bucăţi din cioburile sparte ale fracturii din societate din ultimii 20 de ani să se înceapă să se adune din nou împreună şi să vezi în jurul meu şi în jurul proiectului nostru pe care eu, domnul Antonescu şi domnul Iohannis încercăm să-l prezentăm românilor, oameni atât de diferiţi, de la ţărănişti, la maghiari, de la minorităţi naţionale, la votanţi care au votat oarecum mai naţionalist ca să fiu elegant în această perioadă şi văd cum lumea începe să-şi lege speranţa de noi. Va trebui să fim atenţi că după 6 decembrie, dacă vom avea încrederea românilor, va fi o perioadă grea. De aceea am spus întotdeauna şi ăsta-i lucrul pe care l-am confirmat împreună cu domnul Antonescu, până de Crăciun Guvern Iohannis, cu program anticriză, cu buget pe 2010 în premieră, bugetară multianuală pe trei ani de zile pe câteva axe principale şi pe principii sănătoase de bună guvernare în România, fără să fi discutat vreo secundă, domnul Iohannis este la Sibiu şi este martor, domnul Antonescu este aici în studio şi este martor, nicio secundă de două luni de zile de când vorbim despre acest proiect, n-a existat vreo discuţie cu privire la împărţirea puterii, cine cât ea, domnul Antonescu a spus că nu-l interesează nicio funcţie în mod direct personal şi aş spune că e o premieră absolut remarcabilă în România. Nu spun că suntem soluţia miraculoasă, nu spunem că suntem cei care am inventat apa caldă, dar spun că venim cu o bună credinţă şi cu un bun simţi cum ar spune domnul Antonescu într-un proces în care simţim că avem nevoie de unitate în jurul unui proiect şi în jurul unor idei şi principii. Dacă acest lucru se va întâmpla pe 6 decembrie, asta înseamnă, cred, pentru România o veste foarte bună. Ieri la Timişoara am încercat şi cred că am reuşit în pofida unor încercări de manipulare disperate din partea PD-ului, să închidem un ciclu, un capitol de 20 de ani care a fost foarte frământat pentru noi şi care într-un fel avem obligaţia ca generaţia mai tânără, mai modernă, mai democratică poate, educaţi într-un spirit de valori democratice de tip occidental pentru că asta suntem noi, cei trei care suntem azi în studio sau suntem de la Sibiu în această discuţie. De aceea îndrăznesc să spun, noi aroganţi? Am fost şi am să rămân un om modest. Domnul Antonescu arogant??!! Asta chiar că-i bună!! Iar domnul Iohannis este, cred eu, întruchiparea modestiei şi bunului simţ de tip ardelenesc. Poate că şi educaţia mai germană pe care o are îl face să fie un om rezervat, un om care nu vorbeşte mult şi care va fi un excelent prim-ministru al acestei ţări, sunt absolut convins de acest lucru.
Mihai Gâdea: Domnule Crin Antonescu, ultima dată când ne-am întâlnit în această formulă în studio era înaintea turului 1, când eraţi adversari cu domnul Mircea Geoană. Lucrul care spuneţi că v-a unit în acest demers este domnul Klaus Iohannis şi soluţia Iohannis. Întrebarea este soluţia Iohannis, despre care dumneavoastră vorbiţi, este mai mult decât un prim-ministru Iohannis cu un guvern PSD, PNL şi cine se va mai alătura acestui guvern. Ce înseamnă din punct de vedere al dumneavoastră sau este un pretext pentru alegătorii dumneavoastră să-i convingeţi să voteze pentru Mircea Geoană, anti-Băsescu sau această soluţie poate fi explicată mai mult? V-am întrebat data trecută şi o să-l întreb şi pe domnul Iohannis. Vă cunoaşteţi suficient de mult, domnul Iohannis spunea despre faptul că după întâlnirea pe care aţi avut-o la Palatul Parlamentului simte că puteţi şi sunteţi o echipă care ar lucra excepţional împreună. Întrebarea este vă cunoaşteţi suficient de bine, diferenţele dumneavoastră cu background-ul politic, cu background-ul vieţii pe care-l aveţi, nu cumva sunteţi trei oameni din zone extrem de diferite care nu vă cunoaşteţi suficient şi poate speraţi foarte mult, neştiind foarte bine dacă această soluţie Iohannis pe care o invocaţi ar putea să fie nu doar un liant pentru moment, ci unul pe termen lung, că aşa cum s-a vorbit în zilele astea?
Crin Antonescu: Domnule Gâdea, s-a spus în câteva rânduri că politica este arta posibilului. Eu n-am pretenţia, nefiind arogant, că sunt vreun artist în această privinţă, am doar pretenţia că sunt un om realist care încerc să fac ceva cu încrederea care mi-a fost acordată la 22 noiembrie, cu oamenii pe care i-am convins şi încă o dată le mulţumesc pentru faptul că au venit la vot şi-i rog să mai vină încă o dată pe 6 decembrie, ca să aibă un rost, un sens, o finalitate, un rod votul pe care mi l-au dat în 22 noiembrie şi să văd ce pot face în temeiul proiectului pentru care am fost votat. Ori posibilităţile sunt aşa cum s-au descris, unele de construcţie pentru România pe care eu le găsesc cu Mircea Geoană, în ciuda competiţiei, chiar diferendului sau ciocnirii dintre noi între cele două tururi cu Klaus Iohannis, cu oameni despre care încă din turul întâi eu am vorbit, de calitate şi de viitor în sensul cel mai bun pentru politica românească, oameni care se găsesc în toate partidele, inclusiv în PSD, lucru despre care am vorbit de atunci, în PNL, în UDMR, probabil şi în PD, vom vedea atunci când acest partid va reveni, dacă va reveni, eu sper că va reveni, în circuitul democratic, în circuitul comunicaţional, competiţional politic firesc. Mă întrebaţi cât de bine îl cunosc pe Iohannis, cât de bine ne cunoaştem între noi. Nu foarte bine, că nu suntem nici fini, nici cumetri, nici naşi. În politică, îl cunoşti pe un om în anumite împrejurări, îi vezi reacţiile în momente cheie şi eu pot să spun că reacţia lui Klaus Iohannis atunci când eu am avut prima discuţie cu domnia sa, când ne cunoşteam chiar foarte puţin, despre această ipoteză, soluţia punctuală atunci Iohannis la criza de atunci, vorbim acum de un proiect mai vast, nu vorbeam atunci, vorbim acum despre un proiect mai vast. Insuficientă pentru a putea spera, pentru a putea construi, asta am, nu am altceva, şi este un lucru important. În ciuda lucrurilor care ne separă, îmi este suficientă pentru a construi reacţia lui Mircea Geoană în calitate de lider de partid şi candidat la câteva minute practic, la propunerea mea la proiectul Iohannis, de data asta mult mai amplu şi domnul Mircea Geoană şi colegii domniei sale au înţeles că eu nu vorbeam doar despre aşezarea unei persoane în fruntea guvernului, ci vorbeam despre un mod de a alcătui guvernul după alte criterii, despre un mod de a potenţa resursele noastre fiecare din partidul lui după alte criterii, despre un mod de a construi împreună ce putem construi împreună rămânând diferiţi, social-democraţi, liberali sau ce mai suntem. În sensul acesta, între cele două tururi, noi am avut pe de-o parte elementele din ce în ce mai articulate ale unei construcţii care nu este o construcţie anti-Băsescu, ea este şi anti-Băsescu pentru că, să fie limpede, o spun încă o dată, cu Traian Băsescu în posesia unui al doilea mandat de preşedinte, nu se poate construi nimic în România. Eu cel puţin o spun clar alegătorilor mei, le-am spus-o colegilor mei de partid, nici nu trebuia să insist că ei ştiau.
Mihai Gâdea: Cu toate astea, Traian Băsescu insistă să spună că dacă va obţine al doilea mandat, va încerca şi va face tot ceea ce poate pentru a face un guvern împreună cu PNL-ul.
Crin Antonescu: Domnule Gâdea, noi am văzut ce poate şi ce nu poate Traian Băsescu. Izolarea sa actuală nu este rodul sau rezultatul unei conspiraţii, este, dacă vreţi, rezultatul demersurilor cinci ani ai lui Traian Băsescu, prin care şi-a îndepărtat toţi, dar toţi, politicienii semnificativi din România, toate, dar toate formaţiunile politice, în afară de PD. Aşadar, concluzionând, eu nu văd posibilă o construcţie cu Traian Băsescu preşedinte, deci Traian Băsescu trebuie schimbat, Mircea Geoană trebuie votat ca preşedinte. Mai departe, proiectul public în care viitorul preşedinte se angajează împreună cu Klaus Iohannis ca viitor premier, cu mine ca lider al unui partid de guvernare, cu PSD indiferent cine-l va conduce după ce domnul Geoană va deveni preşedinte al României, cu UDMR care este şi ea, chiar dacă este în direct angajată în acest proiect, iată până şi cu un PNŢCD care-i încă în afara scenei parlamentare, dar cu care noi, liberalii, avem deja un acord de alianţă electorală la locale şi la parlamentare în 2012, iată elementele unui angajament pentru care în acest moment eu nu pot avea şi n-am nevoie de garanţii suplimentare. Nu cred că un preşedinte al României în primele sale zile de mandat urmărit cu atenţie şi de cei care l-au votat şi de întreaga opinie publică românească, de opinia publică internaţională pentru că azi de pildă la Iaşi s-a întâmplat un lucru foarte important. Liderii a două mari familii politice din Europa, unul prezent acolo în carne şi oase, domnul Rasmussen, liderul Partidului Socialist European, celălalt liderul Grupului liberal din Parlamentul European, s-au declarat alături, s-au declarat în sprijinul acestei formule din România, deci eu nu cred că acest preşedinte se compromite de a doua zi zicând domne nu mai, v-am păcălit, nu-l mai pun pe Iohannis, nu mai facem guvernul aşa, îl fac eu cu nu ştiu cine din PSD, nu cred acest lucru.
Mihai Gâdea: Haideţi să mergem la domnul Iohannis şi să vă întreb domnule Klaus Iohannis, atât domnul Mircea Geoană, cât şi domnul Crin Antonescu au vorbit în repetate rânduri despre soluţia Klaus Iohannis. Este deja o formulă consacrată şi întrebarea este în ce măsură dumneavoastră acest proiect îl vedeţi mai clar conturat sau dacă ne puteţi vorbi în această seară mai în concreteţe despre un astfel de proiect. Ce înseamnă el de fapt pentru România? Şi întrebarea pe care mi-o puneam mai devreme este valabilă şi pentru dumneavoastră. Spuneaţi că simţiţi că aceasta poate să fie o echipă în care dumneavoastră vreţi să schimbaţi lucrurile. În ce măsură aveţi suficientă încredere în cei doi politicieni care sunt aici în studio, în domnul Mircea Geoană care ar putea să fie preşedinte şi susţinerea domnului Crin Antonescu ca preşedinte al PNL-ului, credeţi că lucrul acesta, proiectul acesta este viabil sau aşa cum spun adversarii, este doar o chestie conjuncturală de care se folosesc cei de la PSD şi PNL pentru a-l înlocui pe Traian Băsescu?
Klaus Iohannis: Este sigur o întrebare pe care şi-au pus-o mulţi şi cred că unii deja au primit răspunsul prin modul în care noi ne-am afişat şi am declarat ce dorim. Suntem o echipă şi deja acest lucru face parte din proiectul nostru. Astfel de echipe între politicieni nu se formează foarte uşor. Faptul că ne-am întâlnit noi trei şi am constatat foarte repede că suntem compatibili, dorim aceleaşi lucruri în fond, o bună guvernare, să scoatem ţara din criză printr-o abordare de o modalitate simplă, deschisă. Este deja un lucru care este definitoriu pentru proiectul nostru. Suntem hotărâţi să facem lucruri bune, dar nu suntem încrâncenaţi. Suntem diferiţi, dar suntem compatibili sau, ca să mă exprim într-o formă puţin mai populară, noi nu ne-am adunat ca să împărţim ciolanul, noi ne-am adunat ca să încercăm să guvernăm ţara într-un mod deschis, european, transparent şi pentru oameni. Este cu certitudine important de ştiut că noi nu am început discuţia de la împărţirea puterii sau de la modalităţi concrete prin care fiecare poate să aducă pe cineva în această ecuaţie. Noi am pornit chiar de la esenţă cum trebuie guvernată ţara care sunt problemele pe care trebuie să le rezolvăm, care sunt diferenţele peste care trebuie să trecem foarte repede. Iată această abordare care cred că-i o abordare nouă pentru clasa noastră politică, este esenţa acestui proiect.
Mihai Gâdea: Domnule Iohannis, în aceste zile s-a vorbit, cei care vă susţin, cei care vă plac, domniile voastre aţi vorbit despre acest proiect cu foarte mult entuziasm şi aş vrea să vă spun că cei care privesc la dumneavoastră ca o soluţie faţă de aceste persoane şi din câte-mi dau eu seama sunt destul de mulţi astfel de oameni aveţi o responsabilitate istorică. Dacă dumneavoastră domnule Geoană veţi deveni preşedinte (?) pentru oamenii aceştia care speră probabil că dezamăgirea ar putea fi cumplită. Tocmai din cauza aceasta, aş îndrăzni în această seară, ştiu şi aţi repetat lucrul acesta în repetate rânduri şi nu mă pot îndoi de buna dumneavoastră credinţă, însă în condiţiile în care se vorbeşte despre această construcţie politică şi dincolo de bunele intenţii, dincolo de faptul că aţi spus că nu puneţi oameni pătaţi în acest guvern, că vă doriţi să fie altceva, să fie ceea ce oamenii au sperat. Nu cumva poate că ar fi nevoie de ceva mai mult de atât? Domnule Iohannis, nu vă cer în această seară să ne spuneţi cum aţi gândit dumneavoastră acest guvern pentru că nu mă îndoiesc că aţi gândit în repetate rânduri, în condiţiile în care lucrurile ar evolua la maniera aceasta, cum v-aţi dori să fie acest guvern. Probabil că v-aţi gândit la câţiva oameni. Nu ne puteţi spune chiar nimic din toate gândurile acestea, nu ne puteţi indica măcar o persoană sau două care v-ar plăcea să facă parte din acest guvern, cât să fie oameni politic, cât să fie tehnocraţi, este ceva ce puteţi spune mai mult decât lucrurile care au fost spuse şi bunele intenţii, declaraţiile de principiu din aceste zile?
Klaus Iohannis: Sigur, pot să vă spun câteva principii. Acum cu mare plăcere chiar în emisiunea dumneavoastră aş vrea să spun mai multe lucruri, dar credeţi, nu credeţi, noi împreună am hotărât să nu intrăm în aceste detalii. Îmi cer scuze, tehnica câteodată reprezintă o mică problemă.
Mihai Gâdea: Aşa se întâmplă, acum văd şi politicienii ce înseamnă casca ce ne stresează pe noi în fiecare emisiune. Vă rog!
Klaus Iohannis: Ca să vă spun totuşi câteva lucruri, să nu rămână aşa o ceaţă generală despre cum văd eu formarea guvernului. Avem în faţă o construcţie inedită, un guvern politic, cu un prim-ministru independent şi aici pot să vă dau şi singurul nume, care reprezintă cel puţin pentru noi trei o certitudine, este persoana mea, pe funcţia de prim-ministru, însă în afară de aceste lucruri, este clar că având un guvern politic, portofoliile vor fi negociate pe un protocol politic între partidele şi formaţiunile care vor trimite oameni în Guvern. Cu certitudine că se va ţine seama de ponderea partidelor în Parlament şi ponderea unui partid sau al celuilalt, a unei formaţiuni sau a celeilalte.
Mihai Gâdea: Domnule Klaus Iohannis, pot să vă întreb eu, de exemplu, domnul Andrei Marga s-ar potrivi cu proiectul Iohannis?
Klaus Iohannis: Acum dacă mă întrebaţi despre domnul rector Andrei Marga, da, s-ar potrivi şi sunt compatibili cu dumnealui, dar asta nu înseamnă că în final este o persoană care va fi sau nu va fi nominalizată.
Mihai Gâdea: Nu vreţi să ne spuneţi, aşadar, niciun nume.
Klaus Iohannis: Nici n-am stabilit procedura prin care vom nominaliza persoanele, dar sigur, este un politician şi un profesor universitar pe care-l respect foarte mult.
Mihai Gâdea: Atunci ne puteţi spune cine nu va fi în acest guvern? Înţeleg că nu ne puteţi spune cine va fi, dar cine nu va fi în acest guvern, pe cine nu veţi accepta în acest guvern?
Klaus Iohannis: Nu, asta în niciun caz, eu nu fac niciodată afirmaţii de tip negativ şi chiar voi încerca, când vom ajunge să negociem nu numai portofoliile, ci şi persoanele, să găsim soluţii prin care nu se simte cineva respins, ci cel care va fi ales se simte promovat de către partid şi de către mine.
Mircea Geoană: Pentru că experienţa noastră şi experienţa cetăţenilor României cu coaliţiile în aceşti 20 de ani a fost extrem de proastă. Extrem de proastă! Şi vă spun eu, cineva care conduce un partid…
Mihai Gâdea: Nici măcar una n-a fost reuşită.
Mircea Geoană: Niciuna n-a fost reuşită din punctul meu de vedere.
Mihai Gâdea: Şi atunci de ce am crede că asta este?
Mircea Geoană: Pentru că eu am o ambiţie, vreau să demonstrez că, în premieră în România, după 20 de ani, am învăţat cu toţii câte ceva, inclusiv partidul pe care-l conduc. Am fost nouă luni, e singura coaliţie din care am făcut parte în 20 de ani, nouă luni cu PD-ul, şi am învăţat ceea ce nu trebuie să facem şi nu mai trebuie să repetăm, deci într-un fel rolul meu, deci aşa văd rolul meu ca preşedinte, în condiţiile în care voi fi ales duminică seara, e să asigur un cadru politic predictibil, pentru că tensiuni o să mai apară domnule Iohannis. Suntem aici între parteneri şi oameni de echipă şi pot să spun că suntem prieteni, dar în politică şi în viaţa reală, cu presiunea pe care o avem, cu nebunia care înseamnă guvernarea, într-un moment de criză, un moment dificil, vor fi tensiuni, eu văd rolul meu învăţând din experienţa extrem de nefericită a ultimilor cinci ani de zile în care a existat o relaţie de luptă, tensiune şi urmă personală între preşedintele actual şi fostul premier Tăriceanu, a existat o coabitare în premieră, extrem de dăunătoare. După aceea am experimentat o a doua variantă şi relaţii între un preşedinte şi un prim-ministru, Băsescu şi cu Boc, în care săracu’ Boc parcă nici nu exista ca prim-ministrul, deci eu am nevoie de un prim-ministru care să aibă statură, nu doar pentru că-i înalt la fizic domnul Iohannis, dar am nevoie de un premier care să stea pe picioarele proprii, care să poată avea autoritate faţă de guvernul pe care-l conduce şi care eu şi domnul Antonescu să fim într-un fel garanţii, eu din statură prezidenţială, domnul Antonescu dintr-o statură politică extrem de puternică, mai ales după impresia foarte bună pe care a făcut-o la aceste alegeri şi prin rolul decisiv al PNL-ului aflat la guvernare că am înţeles ceva din modul în care n-a funcţionat coaliţiile. Şi într-un fel mai am o ambiţie, şi v-o spun la modul cel mai serios, vreau să demonstrez cetăţenilor acestei ţări cine sunt şi în ce cred cu adevărat pentru că anii de politică într-un fel au deformat percepţia mea publică, nu spun că am făcut lucruri bune întotdeauna, dar am ambiţia să demonstrez şi ca preşedinte de ţară că pot într-adevăr să menţin o formă de relaţie corectă cu cei care mă susţin ca votanţi, dar şi cu cei din viitoarea opoziţie. În premieră am să încerc să fiu un preşedinte care să recunoască faptul că democraţia unei ţări europene înseamnă o instituţie a opoziţiei pe care o respecţi şi cu care ai o relaţie corectă. De aceea vreau să arăt că sunt într-adevăr un om care a fost educat.
Mihai Gâdea: Dumneavoastră veţi da mâna cu foştii preşedinţi?
Mircea Geoană: În mod obligatoriu, primul lucru…a, dacă nu avem cumva un scenariu care sper să nu fie adevărat, pentru că ce am simţit ieri şi azi încercările de a crea un anumit tip de violenţă stradală şi un început de manipulare grosolană cu aşa-zişi oameni care protestează împotriva momentului de la Timişoara de ieri care de fapt sunt oameni de la PD-L şi plătiţi de PD-L, nu cumva să însemne o tentaţie nedemocratică…
Mihai Gâdea: Sunteţi sigur?
Mircea Geoană: Da. Azi am informaţii, am primit informaţii din partea organizaţiilor noastre, am primit informaţii de la domnul Ciuhandu, primarul Timişoarei, care azi a spus public, n-a vorbit cu mine la telefon, că are informaţii certe şi vorba aia, este primarul Timişoarei, ştie ce se întâmplă în oraşul pe care îl conduce, acest lucru a fost orchestrat, de aceea eu sper un singur lucru, să putem să facem, pe 6 decembrie seara, aşa cum a reuşit să facă domnul Iliescu către domnul Emil Constantinescu, după o luptă, oho-ho! ce luptă a fost în ’96 la prima alternanţă de putere, domnul Iliescu criticat de dreapta…
Mihai Gâdea: Iertaţi-mă, dumneavoastră vă este teamă că Traian Băsescu nu va preda puterea, în condiţiile în care pierde?
Mircea Geoană: Mie îmi este teamă că acest tip de disperare şi acest tip de acţiuni care sunt acţiuni disperate, sunt acţiuni, nu sunt acţiuni de oameni care se pregătesc de o campanie normală, deci acest tip de presiune, acest tip de intimidare care se practică în acest moment îmi indică mie, sper să nu am dreptate, o tentaţie de a merge către un element de nerecunoaştere a alegerilor din 6 decembrie.
Mihai Gâdea: Dezvoltăm această idee imediat. Am să vă rog, domnule Iohannis, să rămâneţi cu noi. Vreau să vă întreb neapărat câteva lucruri. A fost o declaraţie extrem de interesantă aseară a doamnei Doina Cornea în ceea ce vă priveşte şi în ceea ce vă priveşte pe toţi până la urmă şi câteva lucruri extrem de punctuale la care aş vrea să revenim. Rămâneţi cu noi. Întrebările dumneavoastră le puteţi posta pe forumul nostru. Revenim în câteva clipe. Urmăriţi „Sinteza zilei”, o ediţie specială. În studioul nostru şi în cel de la Sibiu se află domnul Mircea Geoană, domnul Crin Antonescu şi domnul Klaus Iohannis. Vorbeam înainte de pauza de publicitate despre temerea dumneavoastră, spuneaţi că ar fi posibil ca Traian Băsescu să nu predea puterea, în condiţiile în care ar pierde puterea. Sunt tot felul de suspiciuni aruncate dintr-o parte şi din cealaltă, cealaltă tabără, domnul Traian Băsescu, sigur că punctual în ceea ce vă priveşte are atacuri, în ceea ce priveşte pe dumneavoastră, domnule Mircea Geoană, este că în spatele dumneavoastră ar fi fostul preşedinte Iliescu şi toată pleiada de cunoştinţe, mogulii…
Mircea Geoană: Am văzut, am primit azi un SMS cu poantă, cică ştim cine-i în spatele lui Geoană, şi zice Băsescu la 8 puncte, dar lăsând puţin gluma la o parte, deci este tipul de încercare de diabolizare a adversarului pe care numai un populist şi un demagog ştie să-l facă. Aici, fie vorba între noi, Traian Băsescu este relativ talentat. Nu am niciun fel de dependenţă faţă de nimeni.
Mihai Gâdea: Vă e frică de talentul domniei sale din confruntarea de mâine în care…?
Mircea Geoană: N-am niciun fel de obligaţie, nu am niciun fel de obligaţie economică sau de altă natură faţă de nimeni din această ţară, nimic, ca dovadă că ani de politică, nu atât de mulţi, este adevărat, din 2001 până acum, n-a apărut absolut niciun element compromiţător la adresa mea, o figură publică relativ cunoscută de atâţia ani de zile. De aceea pot să vă spun un singur lucru, am o obligaţie şi am o dependenţă faţă de câteva milioane de oameni care votează partidul nostru şi pe mine şi vreau şi eu să mulţumesc cum domnul Antonescu le-a mulţumit celor care l-au votat în turul întâi, şi sper să vină la vot în turul doi, să le mulţumim şi celor care m-au votat. Acolo am o dependenţă, acolo am o obligaţie, acolo am o responsabilitate, am şi o răspundere faţă de partidul pe care-l conduc. Într-un partid cu 500.000 de membri, evident că lucrurile nu-s întotdeauna…
Mihai Gâdea: Este cineva care vă reproşează ceva astăzi, domnule Geoană? A apărut o scrisoare semnată de soţia preşedintelui Traian Băsescu, doamna Maria Băsescu, şi aici este o propoziţie care spune, e un paragraf practic care face referire la filmul care a apărut în aceste zile şi spune, „pentru acest lucru, domnule Geoană, oricâte scuze v-aţi cere, nicio mamă nu vă va ierta”. Pentru ce ar trebui să vă ierte şi pentru ce ar trebui să vă cereţi scuze? Sunteţi în spatele lansării acestui film?
Mircea Geoană: Nu sunt în spatele niciunui atac murdar din această campanie, nu-i stilul meu şi n-am să-l fac niciodată politic, nu-mi place genul ăsta de acţiune. În al doilea rând, vreau să spun că respectul meu pentru doamna Băsescu va rămâne intact toată viaţa pentru că mi se pare o doamnă care are un anumit tip de demnitate şi un anumit tip de tristeţe pe care o remarcăm cu toţii. În al treilea rând, sunt convins că nu domnia sa a scris această scrisoare, mi se pare o scrisoare scrisă de un condeier de campanie şi faptul că-i este târâtă familia în această fază a campaniei este un lucru care, cred eu, este un lucru neprincipial şi incorect.
Mihai Gâdea: Aveţi vreo suspiciune privind avizul pe care l-a prezentat Traian Băsescu astăzi?
Mircea Geoană: Nu este problema mea să mă pronunţ. Eu dacă aş fi în locul domnului Băsescu, m-aş adresa unei instituţii internaţionale deasupra oricărei suspiciuni că, ar putea să fie în vreun fel influenţată, pentru că până la urmă mai sunt trei zile până pe 6, această umbră va plana asupra persoanei Băsescu, indiferent de rezultat, deci eu dacă aş fi într-o astfel de situaţie complicată, aş apela la o instituţie care să poată certifica albă sau neagră acest lucru. Eu nu şi să nu creadă cineva că sunt ipocrit în acest moment, că are un impact foarte mare în opinia publică pentru că lumea în campanie, de obicei, nu reacţionează decât cu filtre multiple, pentru că aşa-i firesc. Eu unul chiar mi-aş dori şi o spun la modul cel mai serios să se demonstreze că nu este adevărat, deşi ar putea să fie considerat ca un truc de campanie din partea cuiva, pentru că până la urmă o astfel de întrebare pe obrazul unui preşedinte de stat este o întrebare pe obrazul unei ţări, deci eu unul, dacă aş fi în locul domnului Traian Băsescu, m-aş adresa unei instituţii, nu ştiu, poate sunt la Londra, nu ştiu unde sunt cele mai bune din lumea asta, dar m-aş îndrepta spre o instituţie care să fie deasupra oricărei suspiciuni că a dat avizul pe 1 Decembrie, când era zi liberă, că nu ştiu cine a fost şef acolo şi cred că acest lucru ar fi o încheiere onorabilă pentru o situaţie care este complicată şi controversată.
Mihai Gâdea: În seara în care a apărut filmul, domnule Crin Antonescu, dumneavoastră aţi avut puncte de vedere clare, categorice, exprimate chiar aici în emisiune.
Crin Antonescu: Da.
Mihai Gâdea: Avizul de astăzi sau scrisoarea doamnei Maria Băsescu, sau declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu vă schimbă în vreun fel punctul dumneavoastră de vedere cu privire la această chestiune? Puneţi sub semnul întrebării autenticitatea acestui film? Credeţi că este un joc murdar de campanie, de care eventual v-aţi putea desolidariza? Care-i opinia dumneavoastră pe această chestiune extrem de sensibilă şi controversată?
Crin Antonescu: Domnule Gâdea, spre deosebire de domnul Geoană, eu am comentat acest episod, acest filmuleţ, mai cu seamă reacţia domnului Traian Băsescu la vederea filmului. Domnul Geoană n-a comentat nimic, de asta este cu totul penibil să i se adreseze o scrisoare, să fie făcut vinovat în toată povestea asta. Să dăm la o parte însă scrisoarea atribuită doamnei Maria Băsescu, pentru că este această scrisoare unul din momentele cele mai triste ale acestei campanii şi cred în general că familiile politicienilor, soţiile, copiii, expuşi oricum, fără niciun fel de vină, întregii presiuni publice care există în mod firesc asupra soţului sau tatălui lor, n-ar mai trebui, chiar n-ar mai trebui târâţi şi în campanie electorale care oricum sunt frustrante pentru familiile acestor oameni. Vă spun şi eu ca tatăl unui copil încă mic, evident că o pot confirma toţi, şi domnul Geoană, şi domnul Băsescu, şi toţi cei care au trecut prin asta. Lăsăm la o parte chestiunea asta pentru că este evident o manevră de campanie de care, şi în convingerea mea, doamna Băsescu este străină. Eu n-am comentat nicio secundă acest film a cărui provenienţă n-o cunosc, a cărui autenticitate n-o comentez pentru că nu mă pricep. Eu am comentat doar reacţia domnului Traian Băsescu la vederea filmului, am spus că-i o reacţie nefirească pentru un om care a fost şi doreşte să fie preşedinte al ţării şi cu asta basta. Episodul însă, sigur, foarte interesant jurnalistic, foarte interesant şi electoral, este unul secundar. Alegerea românilor nu este în legătură cu faptul că acest film este valid, autentic sau trucat, nu este nici măcar în legătură cu faptul că domnul Traian Băsescu a lovit sau nu un copil ci e în legătură cu faptul că trebuie să mergem mai departe cu Traian Băsescu preşedinte al acestei ţări, cu tot ceea ce înseamnă el sau că trebuie să avem o schimbare. Iar asta chiar nu e decisiv influenţată de episodul de la Ploieşti, de episodul acestui filmuleţ. Văd că domnul Traian Băsescu atribuie pe rând această operaţiune ba domnului Mircea Geoană, prin scrisoarea atribuită doamnei Băsescu, ba am văzut lui Dinu Patriciu căruia i s-a adresat cu lacrimi în ochi în această seară, mâine poimâine presupun mogulilor în bloc. Totuşi începusem să vă spun de faptul că în aceste zile dintre cele două tururi pe de-o parte s-a dezvoltat o construcţie la care vin din ce în ce mai mulţi oameni şi am pretenţia s-o spun, oameni serioşi, nepătaţi, care n-au nicio legătură cu comunismul şi cu dictaturile, şi cu ce se povesteşte şi pe de altă parte, am văzut afundarea domnului Traian Băsescu în astfel de lucruri. Că sunt trucate, că nu sunt trucate, că a lovit, că face, că drege. Aici se face diferenţa pentru alegătorii din România. Mai departe e dureros că se discută şi devine element fundamental de campanie un aviz care e dat în condiţii discutabile. Nu mă pronunţ. Nu am abilităţi tehnice, n-am nici măcar aparat de fotografiat sau am unul de-ăla simplu. Nu comentez asta. Am comentat ca anormală reacţia unui preşedinte care spune nu ştiu dom’ne, poate m-a înjurat, să vedem. Mă duc să mă consult cu staff-ul. Şi după întâlnirea cu staff-ul vine şi spune peste trei ore ceea ce eu spusesem în emisiune la dumneavoastră sau în altă parte, întâmplător. Pentru că-i reacţia unui om normal. N-am lovit în viaţa mea un copil. Chiar nu mai are importanţă lucrul ăsta. Văd însă că domnul Traian Băsescu preferă să ducă finalul campaniei pe această temă, şi nu pe altele. Pe ce propune românilor, cum face Guvernul. Pentru că aminteaţi mai înainte că domnul Traian Băsescu ne anunţă că dacă va ieşi preşedinte va face Guvernul.
Mihai Gâdea: Poate cu domnul Klaus Iohannis. A spus că…
Crin Antonescu: Cum va face Guvern? Păi ne spune din nou, cu aceleaşi mijloace cu care a încercat să facă şi Guvernul Croitoru, şi Guvernul Negoiţă, şi nu a reuşit. Prin presiune, ameninţare, contând pe efectul faptului că dacă ar fi ales preşedinte s-ar preda imediat nu ştiu câţi parlamentari? Nu s-ar întâmpla asta. Dar nu avem nevoie să mai trecem prin încă 5 ani de astfel de spasme. Şi vă mai spun ceva. Eu nu sunt de felul meu panicard. Situaţia României în 2010 cum am spus-o şi pe când candidam, şi cum o confirmă şi domnul Mircea Geoană şi până la urmă nici domnul Traian Băsescu nu o contestă, va fi foarte grea. În anul 2010, oricât de bine ar merge Guvernul, oricât de bine ar lua măsuri eficiente şi sunt convins că o va face, situaţia va fi grea. E nevoie să cooperăm, e nevoie de majoritate, e nevoie de Guvern solid, e nevoie de conlucrare între preşedinte, premier, lideri politici. Ce se va întâmpla cu România în care tot Traian Băsescu e preşedinte, în care continuă să se răfuiască cu Vântu, cu Voiculescu, cu dumneavoastră, cu Valentin Stan, în care nu sunt majorităţi, în care oamenii sunt aduşi cu arcanul, cu şantajul să voteze un Guvern? Păi avem lumea în stradă.
Mircea Geoană: De ce nu retrage domnul Traian Băsescu nominalizarea domnului Negoiţă ca prim-ministru? Pentru că mai sunt trei zile până la alegeri şi e clar că treaba nu funcţionează. Pentru că planul autentic pe care-l are şi acum, aşa cum l-a avut şi în 2004, atunci când în 2005, la început, şi-a început tensiunea cu Călin Popescu Tăriceanu şi a început să forţeze pentru alegeri anticipate, pentru că a vrut toată puterea pentru el, acelaşi plan funcţionează şi acum. E clar că nu va avea din partea noastră sprijin. Şi atunci păstrează în mânecă – a şi spus-o public, la televizor, a repetat-o, după care a retractat – şi atunci ce propune Traian Băsescu în eventualitatea că ar putea câştiga un mandat, înseamnă de fapt împingerea ţării în alegeri anticipate, înseamnă câteva luni bune de campanie electorală din nou, de lipsă de Guvern, de adâncirea crizei, deja suntem la 650.000 de şomeri şi asta ar însemna explozia şomajului, ar însemna să uităm de bani de la FMI şi pensii şi salarii, ar însemna un cataclism pentru ţară.
Mihai Gâdea: Sau mai e varianta cealaltă, că-l va nominaliza pe domnul Klaus Iohannis. Domnul Klaus Iohannis, aţi accepta o nominalizare din partea preşedintelui Traian Băsescu în condiţiile în care ar câştiga în aceste alegeri?
Klaus Iohannis: Pot să vă răspund simplu. Nu. Nu, fiindcă eu am o echipă, o aveţi chiar pe ecran echipa mea, este domnul Mircea Geoană, domnul Crin Antonescu şi cu mine. Nu sunt în căutarea nici unei alte echipe şi în cazul în care domnul Mircea Geoană nu va câştiga, nu voi accepta o astfel de nominalizare.
Mihai Gâdea: Aseară, doamna Cornea a avut o intervenţie într-o emisiune în care a vorbit despre faptul că, aşa cum se arată lucrurile, ceea ce s-a întâmplat ieri la Timişoara îi părea domniei sale ca fiind o pierdere urâtă a puterii din partea domnului Traian Băsescu şi feţele acelea pline de ură la care făcea referire domnia sa, pe care le văzuse pe stradă, spunea că-i aduc aminte de mineriade. În acelaşi sens a făcut o afirmaţie apreciativă în ce vă priveşte, spunând că aceasta i se pare că ar fi soluţia pentru România, în această formulă şi nu într-una cu Traian Băsescu. Aşadar, voci extrem de importante, doamna Cornea, domnul Ciuhandu, nu mai spun de cei care şi-au exprimat aprecierea în ceea ce vă priveşte din partea PNL şi PSD, UDMR, minorităţilor. Dar există şi alte voci care spun că de fapt sunteţi folosit, sunteţi manipulat şi împins în faţă, sunteţi pus în vitrină pentru a atrage privirile în această chestiune. Vă simţiţi în felul acesta? Nu ştiu, poate la un moment dat dacă veţi descoperi că aţi fost folosit veţi spune public, înainte sau după alegeri?
Klaus Iohannis: Acum sigur, sunt voci în această campanie care încearcă să mă prezinte ca un politician cunoscut, dar puţin naiv. Nu cred că sunt nici naiv. Dacă sunt în vitrină, atunci sunt împreună cu domnul Mircea Geoană şi cu domnul Crin Antonescu şi fiindcă dorim acest lucru, dorim să explicăm oamenilor ce avem de gând aici. Nu sunt nici un fel de înţelegeri ascunse la mijloc, nu există nici un fel de păpuşar sau nu există păpuşari în spatele nostru. Ceea ce reprezentăm, reprezentăm deschis, domnul Mircea Geoană PSD, domnul Crin Antonescu PNL, eu îmi permit să mă reprezint singur în această ecuaţie. Nu suntem nici manevraţi, nici împinşi în faţă. Însă suntem o echipă şi dorim să rezolvăm problemele. Este adevărat.
Mihai Gâdea: Domnul Klaus Iohannis, cu privire la lucrurile care s-au întâmplat ieri la Timişoara, explicaţia pe care dumneavoastră v-aţi dat-o pentru dumneavoastră, care a fost? Sunt timişoreni furioşi că s-au confiscat simbolurile revoluţiei, sunt furioşi că PNŢCD şi Ciuhandu ar fi girat un astfel de lucru? A fost o manevră politică, aveţi vreo explicaţie personală pentru incidentele de ieri?
Klaus Iohannis: Da. Ieri am fost la Timişoara, însă am plecat imediat după semnarea înţelegerii pentru Timişoara, fiindcă am avut o manifestare la Sibiu. Cunosc aceste lucruri doar de la televizor, din relatările care au fost la diferite televiziuni de ştiri. Cred că în principiu este o chestiune care poate fi uşor urmărită dacă cineva doreşte să urmărească, doreşte să caute sursa acestei contramanifestaţii din Piaţa Operei. În ansamblu şi trăgând linie pot să spun că îmi pare rău că ne mai pretăm la astfel de manifestări noi, aşa, cu toţii. Este regretabil că unii oameni se lasă manipulaţi. Fiindcă cred că unii au fost manipulaţi, alţii au fost manipulatori acolo. Să nu uităm, înăuntru a avut loc o manifestare electorală absolut normală, manifestare care a fost organizată pentru domnul Mircea Geoană şi domnul Crin Antonescu să-şi prezinte ideile în faţa electoratului. Iar la o asemenea chestiune să se adune oameni furioşi în Piaţa Operei mi se pare total eronat. Cu certitudine, cei din piaţă au fost din trei categorii. Unii chemaţi, unii trimişi şi probabil au fost şi unii spectatori care poate au fost sau nu de acord cu ce se întâmplă, dar au fost luaţi de val. Această manifestare din Piaţa Operei îmi arată doar că încă nu am depăşit anumite faze incipiente ale unei democraţii.
Mircea Geoană: Eu aş vrea să mulţumesc simpatizanţilor PSD şi PNL care s-au adunat în număr de câteva mii în Piaţa Operei şi care au dat dovadă de extrem de multă atitudine civică. Pentru că până la urmă era un grup mai agitat şi mai gălăgios şi mai violent… De aceea vreau să mulţumesc celor care au fost în Piaţa Operei şi care şi-au păstrat cumpătul, au înţeles că-i vorba de o provocare…
Mihai Gâdea: Dar nu a fost o greşeală că acest pact a fost semnat de Ziua Naţională, lucru care ar putea fi pus în discuţie, fiind o sărbătoare naţională? A fost un lucru imputat în aceste zile. Nu vi se pare că a fost o greşeală?
Crin Antonescu: Domnul Mihai Gâdea, aici chiar vreau şi eu să intervin. În primul rând, eu nu accept ideea că cineva are vreun monopol, vreun drept de preempţiune asupra unui oraş sau a unui ţinut din această ţară. Noi vrem să terminăm cu baronii de diverse culori, atâţia câţi mai sunt ei. Faptul că s-a ajuns ca primarul Craiovei să spună că nu mai calcă Dinescu în Oltenia dacă nu-l laudă pe Traian Băsescu… Cum adică n-avem voie la Timişoara? Chiar dacă domnul Traian Băsescu ar fi luat toate voturile din Timişoara, suntem cetăţeni cu drepturi depline ale acestei ţări şi ne-am dus la Timişoara.
Mihai Gâdea: Aproape aţi fost la egalitate în Timişoara dumneavoastră cu domnul Traian Băsescu.
Crin Antonescu: Traian Băsescu a avut 35%, eu puţin peste 30%, domnul Mircea Geoană peste 20%. Deci împreună am avut oricum peste 50%. Dar nu acesta-i criteriul. Chiar dacă avea domnul Traian Băsescu toate voturile – ceea ce nu-i cazul, e în minoritate în Timişoara – ne putem duce oriunde. Noi ne-am dus la Timişoara de 1 Decembrie nu ca să ne anexăm, nu ca să confiscăm simbolurile sau locurile revoluţiei din Timişoara. Spre deosebire de Traian Băsescu eu şi cred că toţi cei care am fost acolo, în orice caz primarul Timişoarei, le avem mai la inimă şi le respectăm mai mult. Nu se vorbeşte deloc de faptul că domnul Traian Băsescu şi consilierii săi, una-două când vor să facă puţin scandal dau fuga în Piaţa Universităţii. Care este şi ea după părerea mea un loc-simbol care ar trebui scoasă din circuitul electoral. Scos acest loc. Dar revenind la Timişoara, păi acolo sigur că unul din scopurile acestei diversiuni pe care a organizat-o PD şi susţinătorii fanatici spre demenţi ai domnului Traian Băsescu, de genul Traian Răzvan Ungureanu şi am să spun imediat de ce folosesc aceşti termeni duri, sigur că au făcut să nu se discute despre ce s-a întâmplat la Timişoara. S-a semnat un parteneriat pentru Timişoara. Acolo, primarul Timişoarei a obţinut de la viitorul preşedinte al României sau un om care are 50% şansa să fie viitorul preşedinte al României, de la un om care are o foarte bună şansă să fie viitorul prim-ministru al României, de la un om care este şeful unui partid care are şansa să fie la guvernare, nişte promisiuni concrete pentru Timişoara. Pentru că eu am vorbit în campania electorală despre datoriile pe care eu – o spuneam în calitate de candidat – cred că românii toţi le au faţă de timişoreni. Domnul Mircea Geoană în calitate de candidat şi între tururi şi acum a asumat faptul că proiectul unei descentralizări reale care reclama de multă vreme, de Timişoara anume, de multe alte mari oraşe din vestul ţării trebuie dus la îndeplinire, primarul Ciuhandu ştia ce înseamnă asta, primarul Sibiului ştia ce înseamnă asta şi aceşti oameni, am fost acolo şi am semnat ceva foarte concret pentru Timişoara. Nu ne-am dus să facem scandal, am intrat printr-o intrare laterală în Operă tocmai pentru a nu străbate Piaţa Operei, pentru a nu face evenimentul electoral acolo. N-am provocat pe nimeni. Iar despre simbolistica comunistă, anticomunistă, nu vreau să lungesc acum paranteza, dar vă rog să nu închidem această emisiune pentru că vreau să vorbim. Eu vreau să vorbim despre comunism, anticomunism, Timişoara, Piaţa Universităţii, Traian Băsescu şi noi ceilalţi. Trebuie să vorbim despre asta pentru că ceea ce s-a întâmplat ieri şi ce se întâmplă de câteva zile este cel mai de neacceptat lucru pentru mine în toată această mizerie care durează de 5 ani cu propaganda pro Băsescu.
Mihai Gâdea: De ce este de neacceptat?
Crin Antonescu: Pentru că în 1989 când se petreceau evenimentele sângeroase de la Timişoara, Mircea Geoană era un simplu membru al PCR, un inginer care era ca atâtea alte milioane de oameni, membru al PCR, fără nicio legătură cu nomenclatura comunistă şi cu evenimentele de acolo. Eu nu eram nici măcar membru al PCR, Klaus Iohannis nu era membru, Ciuhandu era pe străzi în Timişoara. Domnul Traian Băsescu era membru al nomenclaturii comuniste. O spune cu gura lui în „Evenimentul Zilei”. Spune cum dosarul său de cadre a fost verificat şi semnat personal de tovarăşa Ceauşescu. Era nomenclatura comunistă. Nu-i fac un păcat din asta. Dacă aşa cum spuneam, punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara s-ar fi aplicat atunci sau acum, nu Mircea Geoană ieşea din cursă. Traian Băsescu ieşea din cursă. Pentru că a fost membru al nomenclaturii. Nu-l culpabilizăm pentru asta. În 1990, când s-a dat Proclamaţia de la Timişoara, Mircea Geoană nu făcea politică. Nu era nici măcar membru al FSN. Traian Băsescu era în aparatul de stat, controlat atunci de FSN, de şeful statului, Ion Iliescu. Klaus Iohannis, eu sau Ciuhandu nicidecum. După aceea, toate aceste valori ale Timişoarei, ale Proclamaţiei de la Timişoara, ale anticomunismului timişorean nu au fost apărate de Traian Băsescu niciodată până în 2004 sau 2005. În momentul în care eram în Guvernul CDR+PD, 1996-2000, domnul Traian Băsescu strâmba din nas când auzea de ţărănişti, de Timişoara, de toate astea. Domnul Traian Băsescu, ieri, cu o neruşinare fără margini, cu o atitudine, iertaţi-mă, pot s-o spun acum, să găsesc şi eu un avantaj în faptul că nu mai sunt candidat, cu o atitudine de boschetar, nu de preşedinte al unei ţări, nu a dat mâna cu doi foşti preşedinţi ai României, invitaţi acolo, cel puţin formal, de el, între care unul, Emil Constantinescu, era preşedintele Pieţei Universităţii, era preşedintele anticomunist, era preşedintele Timişoarei. Ca să vină domnul Tismăneanu, domnul Ungureanu, despre care vă vorbeam că scrie pe blogul său că haita lui Mircea Geoană, Mircea Geoană, Klaus Iohannis a intrat cu tancurile în Timişoara şi a călcat pe sângele martirilor… este inacceptabil. Aceşti oameni sunt fanatici, sunt demenţi, sunt gata să devină violenţi fizic. Pentru că violenţi verbal şi conceptual au devenit demult. Şi acest lucru eu nu pot să-l accept. Închei această lungă paranteză, mi se reproşează mie că m-am aşezat la masă cu Mircea Geoană. Domnul Mihai Gâdea şi stimaţi oameni de toate culorile politice care ne urmăriţi şi mă adresez mai ales celor care m-au votat. Dom’ne, pe lumea asta s-au aşezat la masă Walesa cu generalul Jaruzelski. S-a aşezat la masă Havel cu Dubcek şi au făcut împreună Guvern. Fostul şef al Partidului Comunist cehoslovac. Păi eu nu sunt nici Havel, nici Walesa, n-am fost liderul dizidenţii anticomuniste din România. Am fost un cetăţean oarecare, n-am fost membru al PCR, m-am ferit de sistemul comunist cât am putut, am făcut politică după ’90, dar nici Mircea Geoană nu-i generalul Jaruzelski, nici fostul şef al partidului comunist român. De ce adică pentru ţara asta, noi nu putem să discutăm ceva? Ceva care înseamnă o şansă de deschidere? De ce eu ar trebui, sunt condamnat să caut o soluţie pe care oricum ştiu că n-o pot găsi cu comunistul nomenclaturist Traian Băsescu, cu colaboratorul sub o formă sau alta al Securităţii comuniste Traian Băsescu şi nu am voie să discut cu Mircea Geoană? Mulţumesc.
Mircea Geoană: Pot să fac şi eu un comentariu. Dacă prin gesturi sau prin vorbe, ieri, la Timişoara, am rănit sensibilitatea oricui de bună-credinţă, eu sunt gata să-mi cer scuze. Dar pot să spun că am fost acolo cu cea mai bună intenţie. Pentru că simt nevoia ca cetăţean şi ca lider al unui partid mare al acestei ţări, şi care a fost o forţă, şi e o forţă politică importantă, am simţit nevoia ca de o manieră simbolică, ieri, chiar de Ziua Naţională şi chiar în anul în care se împlinesc 20 de ani de la acele evenimente atât de dramatice şi de eroice de la Timişoara şi după aia din restul ţării, din Bucureşti, să închidem un capitol de 20 de ani care ne-a măcinat şi care ne-a sleit energiile pozitive. Sunt aici opinii diferite. Şi eu am opinii diferite faţă de interpretarea unor evenimente. Pentru că fiecare prin prisma modului în care s-a raportat la un eveniment, prin prisma sensibilităţilor politice, se pot uita la evenimentul de ieri cu lentile diferite. Dar am simţit nevoia ca un lider care încearcă, dincolo de retorică, o singură Românie şi învingem împreună şi ceea ce spunem la mitinguri, chiar simt nevoia ca după 20 de ani să încercăm să spunem că s-a închis un capitol al tranziţiei post-comuniste în România. Şi îndrăznesc să spun că ce am făcut noi, aceşti trei oameni care sunt azi în faţa dumneavoastră, şi ce am făcut ieri la Timişoara cu alţi lideri simbolici, şi faptul că Doina Cornea care a vorbit despre partidul meu şi despre fostul nostru lider în cuvinte extrem de acide au găsit oamenii aceştia care au suferit şi înainte, şi colegi de-ai mei şi eu, tăria să spună hai să închidem un capitol… pentru că într-un fel ce-am făcut ieri nu a fost un gest uşor nici pentru mine. Nu a fost un gest uşor. Dar întotdeauna am înţeles că mereu atunci când există o miză de interes naţional într-o ţară care e fracturată, care e sfâşiată de tensiune şi de lipsă de încredere, ce-am făcut ieri la Timişoara, şi mă uit la cei care au încă o rezervă faţă de mine sau de cuvintele pe care le spun, vă dau cuvântul meu de om că am mers acolo cu bune intenţii şi cu dorinţa de a încheia un capitol care ne-a divizat de o manieră pe care nu mai avem voie s-o repetăm pentru următorii 20 de ani. Şi dacă voi fi preşedintele României, voi încerca să fiu un preşedinte care să aducă energiile pozitive din societate. Nu există adevărul absolut la o singură ideologie sau la un singur partid. Există competenţe, există oameni de bună-credinţă, există ticăloşi în toate părţile. Şi într-un fel asta cred că-i lecţia acestor 20 de ani.
Crin Antonescu: O singură precizare, pentru că oamenii poate nu ştiu. S-a malformat mult evenimentul ăsta. Acest capitol s-a închis nu pentru că l-am face uitat. Ci s-a închis prin faptul că domnul Mircea Geoană, un lider care nici măcar nu era membru al partidului în 1990, a asumat în numele acestui partid regretul pentru anumite momente petrecute după 1990. Ăsta-i un document politic. Aşa se face un document politic. Şi eu unul sunt bucuros că am fost acolo şi că am fost parte la această înţelegere politică pe care eu o consider istorică.
Mihai Gâdea: Am o întrebare pentru fiecare dintre domniile voastre. Pentru cei care vă privesc în aceste zile cu încredere sau cu speranţă, pentru cei care vă privesc cu suspiciune sau dimpotrivă cu ură, indiferent de cum vă privesc aceşti oameni, în condiţiile în care veţi ajunge la guvernare – şi am spus asta la început şi vreau să repet – cred şi sper să nu uitaţi aceste cuvinte, este posibil ca o astfel de şansă în viaţă să fie unică. Traian Băsescu în aceste zile nu ştie cum să facă să-şi ceară iertare pentru diverse lucruri. Sigur, îşi cere iertare, după ce-şi cere iertare ne spune faptul că, stând de vorbă cu o consilier de-a domniei sale, doamna Săftoiu, a întrebat-o ce-ţi doreşte sufleţelul? Şi domnia sa i-a răspuns pe soţul meu şef la un serviciu de informaţii. Şi nu cumva în momentul în care ajungi în sferele cele mai înalte ale puterii, acolo fiind aerul mai rarefiat, fiind o presiune dinspre partidele pe care dumneavoastră le reprezentaţi şi domnul Klaus Iohannis va avea cumva să le gestioneze în Parlament, să ajungeţi în situaţia în care să spuneţi dom’ne trebuie să mai fac şi compromisuri, trebuie să mai dai şi ăluia câte ceva pentru că te-a susţinut, pentru că-ţi este consilier, să fie şi oameni faţă de care să ai sensibilităţi şi să spui dom’ne, până la urmă ce-ţi doreşte sufleţelul, pentru că sufleţelul tău vibrează cu sufleţelul meu şi şansa pe care s-ar putea să o aveţi să se transforme într-o imensă dezamăgire aşa cum s-a întâmplat în România de cele mai multe ori. La revoluţie foarte mulţi au sperat la schimbarea din 1996, din nou în 2000 şi pentru foarte mulţi sunt nişte baloane de săpun care atunci când au devenit mai frumos colorate s-au spart. Cum veţi face dumneavoastră domnilor, ca ceea ce s-ar putea întâmpla în câteva zile, să nu fie un balon de săpun frumos colorat care se sparge. Să nu se transforme din nou că partidele astea pe care dumneavoastră le reprezentaţi, sigur, nu sunt construite doar din ticăloşi şi doar din oameni care sunt puşi pe ciolan, dar sunt şi astfel de oameni, astfel de oameni i-am văzut în diferite momente ale istoriei post-decembriste în care pur şi simplu ne-au tăiat răsuflarea prin gesturile pe care le-au făcut, prin declaraţiile pe care le-au făcut, prin faptele pe care le-au comis. Cum veţi face ca să-i temperaţi pe astfel de oameni, să faceţi acea construcţie de care dumneavoastră vorbiţi şi domnul Klaus Iohannis să nu fie pus în situaţia în care să spună, dom’ne, îmi pare rău, am avut intenţii bune cu oamenii din partide, cu găştile din partide nu se poate face nimic pentru că ei sunt construiţi pe o singură nişă. Iar nişa aia este cum să ne căpătuim.
Mircea Geoană: Păi în primul rând există o cheie de siguranţă, nemţească. Care se numeşte faptul că i-am garantat domnului Klaus Iohannis din prima conversaţie pe care am avut-o, în urmă cu câteva luni, cu privire la această posibilitate să devină primul ministru al acestei majorităţi, că va avea ultimul cuvânt în ceea ce priveşte componenţa Guvernului.
Mihai Gâdea: Ce înseamnă acest ultim cuvânt?
Mircea Geoană: Înseamnă că dacă va fi, evident, o conversaţie între partidele care vor face parte din majoritate, eu voi fi până în momentul în care depun jurământul preşedintele PSD. Voi avea un rol nemijlocit în această conversaţie. Deci n-am să fiu preşedinte din 6 decembrie. Voi fi după câteva zile, dacă voi câştiga alegerile. Şi atunci am spus un lucru foarte clar. Va exista o repartizare de portofolii în funcţie de proporţiile partidelor noastre, vor exista evident filtre interne de partid pe care noi avem obligaţia să le exercităm. Dar propunerile pe care i le facem domnului Klaus Iohannis vor avea în mod obligatoriu ultimul cuvânt al viitorului prim-ministru. În sensul că dacă există vreun dubiu de orice natură cu privire la cei pe care-i propunem, domnul Klaus Iohannis are libertatea şi-i vom da această putere… asta înseamnă o deplasare de autoritate din partea noastră către viitorul prim-ministru, pentru că dorim să avem un prim-ministru puternic, care să fie credibil şi care să facă o treabă bună. Cum spuneaţi dumneavoastră, se întoarce bumerangul în câteva luni. Deci pe entuziasm şi speranţă, ceea ce se întâmplă de obicei la schimbarea de putere, la schimbarea de preşedinte, de Guvern, de majoritate, la schimbarea poate chiar şi de fizionomii pe care le aveţi pe aceste ecrane în această seară, se poate întoarce în câteva luni şi împotriva noastră, şi împotriva speranţei pe care şi-au pus-o milioane de români în mine şi în echipa pe care o creez. Mai e un lucru pe care vreau să vi-l spun. Nu există politică fără compromis. E o vorbă deja celebră care spune că sunt compromisuri compromiţătoare şi compromisuri care se fac în interes general pentru a degaja un numitor comun. Nu va fi uşor. Nu va fi o conversaţie uşoară. Şi în clipa în care devin preşedinte atunci eu voi fi, şi vă garantez acest lucru, voi fi un preşedinte echilibrat şi echidistant. Pentru că Traian Băsescu a rămas după 5 ani exclusiv şeful PD-L. Nici o clipă nu s-a înălţat deasupra interesului îngust de partid. Voi avea o afecţiune şi o relaţie prietenească şi caldă cu colegii mei de partid. Până la urmă e firesc să fie aşa, dar asta nu înseamnă că dacă vine un reprezentant liberal sau unul de la PD-L, viitoarea opoziţie la preşedintele României eu mă apuc să-i tratez ca pe duşmanii poporului. Ba chiar doresc să mă întâlnesc o dată pe lună cu liderul opoziţiei, cum se întâmplă în ţările civilizate, în care există o conversaţie pe lucrurile mari ale ţării între şeful statului. Şi am să-l încurajez şi pe domnul Klaus Iohannis să facă acest lucru. Pentru că o relaţie corectă între majoritate şi opoziţie, o relaţie constructivă unde evident există competiţie electorală şi politică, dar există şi puncte de armonizare. Deci eu unul v-am spus de la început, nu doresc să ajung preşedinte şi după aia să spun am ajuns preşedinte şi gata, ne întoarcem la modul în care a funcţionat România până acum. Dacă am o ambiţie este să pot demonstra cu echipa pe care am creat-o, din oameni în care cred şi oameni care avem valori compatibile chiar dacă sunt nuanţe, ideologice sau experienţe personale diferite, să putem să demonstrăm că se poate guverna în interes public în această ţară. Nu o să fie perfect, dar vă asigur că nu va fi risipa care se întâmplă acum. Nu o să fie perfect, dar nu o să pot să accept ca o treime din PIB, un leu din 3 lei pe care-i produce ţara asta, toţi, ce muncim, ce trăim, ce consumăm în ţara asta, să fie în economia subterană din această ţară. Şi tot soiul de tipi, tot soiul de structuri să prolifereze în ţara asta şi noi să stăm să ne prefacem că nu se întâmplă nimic. De aceea, într-un fel încrederea pe care domnul Klaus Iohannis a stârnit-o şi în opinia publică românească este într-un fel un fel de reacţie instinctivă la un om care inspiră încredere, temeinicie, seriozitate şi cinste. Şi de aceea noi, eu şi domnul Crin Antonescu vă spunem aici încă o dată, ca să fie bine înţeles, nu intrăm în această operaţiune şi construcţie politică pentru a da satisfacţie unor grupuri sau găşti de interese. Suntem aici ca să demonstrăm că după 20 de ani ţara poate să producă un alt model de politician şi să încercăm să generăm şi o altfel de politică. Nu va fi uşor, va fi rezistenţă, şi la noi în partide va fi rezistenţă, şi în opinia publică va fi rezistenţă, şi în anumite grupuri de interese pe care le vom deranja va fi rezistenţă. Dar până la urmă ce avem de pierdut? Altceva decât o încercare onestă de a face o treabă mai bună în această ţară.
Mihai Gâdea: Domnule Klaus Iohannis vă este teamă de presiunea pe care ar putea s-o facă partidele, oameni din partide, zonele acestea, asupra dumneavoastră ca prim-ministru? Ce măsuri vă puteţi lua pentru a nu fi pus în situaţia în care până la urmă rolul dumneavoastră să fie unul decorativ?
Klaus Iohannis: Nu cred că rolul meu va fi unul decorativ şi nici nu aş putea să accept aşa ceva. Am o personalitate care nu se poate îngrădi doar printr-o înţelegere. Nu, nu-mi este teamă. Pe de altă parte, nu vreau să spun că nu vor exista. Este evident că vor exista multe sau chiar foarte multe presiuni, dar mă cunosc suficient de bine ca să pot afirma că voi rezista unor astfel de presiuni şi din partea partidelor, şi din partea altor grupuri care ar veni cu un interes la primul ministru. Pe de altă parte, cum a spus bine domnul Mircea Geoană înainte, partidele care doresc să fiu prim-ministru vor delega autoritatea acestor partide primului-ministru. Şi atunci poziţia mea va fi una destul de bună. Nu cred că voi ajunge în situaţia în care nu voi putea gestiona o presiune sau o neînţelegere, sau o divergenţă. Astfel de lucruri apar, apar şi acum la primărie, vor apărea şi la Guvern. Sunt inerente muncii într-un oficiu public. Dar cred că experienţa noastră pe care am acumulat-o, fiecare, în cazul meu în speţă experienţa pe care am acumulat-o în 10 ani de politică ne pune în situaţia în care putem nu doar să facem faţă acestor riscuri, putem chiar să le evaluăm din capul locului. Şi evaluându-le corect şi împreună, avem o şansă bună să facem faţă nu numai bine ci onorabil şi să şi rezolvăm problemele.
Mihai Gâdea: În aceste zile, domnii de la PD-L, domnul Emil Boc, chiar şi domnul Traian Băsescu, spun că în situaţia în care domnul Mircea Geoană va deveni preşedinte şi înţeleg dumneavoastră prim-ministru, veţi creşte taxele. Intenţionaţi astfel de lucruri? Credeţi în cota unică în continuare? Cum stau lucrurile din acest punct de vedere?
Klaus Iohannis: Aici nu-i vorba de ce cred, nu-i vorba de o credinţă, e vorba de un calcul economic şi politic. Noi am discutat aceste chestiuni, chiar alaltăieri am avut o discuţie cu domnul preşedinte Mircea Geoană, cu domnul preşedinte Crin Antonescu şi am abordat câteva din aceste chestiuni care nu ţin de un program de guvernare ci ţin de o gândire cu care pornim la drum. Acum dacă mă întrebaţi foarte concret de cota unică, ea va fi păstrată. Iar taxele, impozitele au fost mărite însă nu de noi, ba chiar împotriva voinţei noastre. Vorbesc acum ca şi primar. Noi am ţinut, primari ca mine şi alţii, am ţinut impozitele şi taxele locale la un nivel destul de jos pentru că n-am vrut să punem greutate acestei etape economice pe umerii contribuabilului. Iată că ani de zile am luptat degeaba pentru că Guvernul Emil Boc a venit şi a mărit aceste impozite şi taxe. Nu. Noi nu dorim în această etapă să mărim nici cota unică, nici TVA. E o informaţie falsă care se dă.
Mihai Gâdea: Domnilor, am încercat să aflu cât mai multe lucruri despre proiectul dumneavoastră, despre proiectul dumneavoastră comun, mă refer la proiectul Klaus Iohannis pentru guvernare. Am aflat unele lucruri, pe altele nu le-am aflat. Însă aş vrea să încerc să pun lucrurile într-o altă manieră. Şi la întrebarea asta n-aveţi cum să nu răspundeţi.
Mircea Geoană: Încercaţi-ne.
Mihai Gâdea: Cum aţi vrea, toate regimurile de-a lungul istoriei – şi domnul Crin Antonescu cred că din acest punct de vedere ar putea să ne dea suficient de multe exemple – regimurile rămân în istorie în diverse feluri. De regulă pentru oamenii mai simpli în câteva fraze pun o etichetă pe câte un regim. Nu aş vrea să dau exemple, dar probabil că cei care ne urmăresc le este foarte uşor să dea un astfel de exemplu. Ce-aţi vrea să rămână în condiţiile în care veţi deveni preşedinte, domnule Mircea Geoană, în condiţiile în care partidul dumneavoastră, domnule Crin Antonescu, PNL, va participa şi înţeleg că participă la o astfel de construcţie, dumneavoastră, intrând în acest proiect politic cu toate riscurile pe care vi le-aţi asumat, cu toate înjurăturile pe care le-aţi primit, cu cele 20% - şi aici Traian Băsescu tot spune că vă consideraţi depozitari, nu-i aşa cu voturile, nu sunteţi chiar depozitari – dumneavoastră, domnule Klaus Iohannis, cum aţi vrea să rămâneţi ca prim-ministru în istorie? Sunt atât de multe etichete pe care le-am întâlnit, nu doar în ceea ce noi am trăit în România, în regimule din toată lumea asta, încât îndrăznesc să încercăm un astfel de joc. Şi dacă Dumnezeu ne dă sănătate şi eu o să fac emisiuni la TV peste 5 ani în condiţiile în care veţi câştiga şi în condiţiile în care acest proiect se va întâmpla, vom lua această casetă, o vom urmări şi vom încerca să vedem dacă aşa rămâne mandatul preşedintelui Mircea Geoană, aşa rămâne construcţia politică din care faceţi parte domnule Crin Antonescu, aşa ar rămâne eticheta pe care dumneavoastră, domnule Klaus Iohannis, aţi vrea să rămână pe mandatul dumneavoastră. Domnul Mircea Geoană?
Mircea Geoană: Inevitabil, eu am o viziune ceva mai ambiţioasă pentru că mandatul preşedintelui este de 5 ani. Mandatul unui Guvern este cel dat de existenţa unui Parlament, deci până în 2012 domnul Klaus Iohannis va fi prim-ministrul guvernării noastre. După aia, evident, alegeri parlamentare şi poporul va decide. Dar ambiţia mea este ca în cursul mandatului meu prezidenţial să putem să gândim noi. Şi vorbesc noi, românii, un proiect despre România în care am dori să trăim şi să muncim. În care să putem defini odată pentru totdeauna, în palierul politic, ce fel de republică dorim să avem. Vom declanşa săptămâna viitoare procesul de revizuire a Constituţiei. Şi vreau să îndemn pe toţi cei care sunt specialişti şi oameni care au un cuvânt de spus în modelarea republicii noastre pentru următorii 50 de ani şi după aia să nu ne mai atingem de Constituţie şi aş vrea să pot să declanşez un proces în afara pasiunilor electorale şi a persoanei mele, cu privire la sistemul politic din România. În al doilea rând, cred cu tărie şi experienţa acestei crize ne demonstrează că modelul economic al României, în care am crezut cu toţii, poate chiar şi eu, eu mai rezervat, colegii liberali poate mai mult pentru că erau la guvernare, şi noi când am fost la guvernare înainte, că ne vom putea dezvolta exclusiv prin speculaţii imobiliare, prin importuri de bunuri de larg consum şi că vom putea să ne dezvoltăm fără să producem şi fără să avem competitivitate economică. Nu se poate. Deci ambiţia mea este ca împreună cu premierul, dar dincolo de Parlament şi de majoritate să putem să antrenăm partenerii sociali, sindicate, patronate, oameni de bună calitate, experţi din străinătate în a defini care-i agenda economică şi care e modelul de economie şi de motoare de creştere ale acestei ţări. Este clar că fără industrie, fără agricultură, fără investiţii în infrastructură, fără educaţie, sănătate, nu poţi să te dezvolţi. Nu poţi fi competitiv. Deci ambiţia mea ar fi să putem defini împreună şi nu e decizia mea ci este rolul meu de catalizator în societate, ce fel de model economic dorim să avem. Şi dacă aş putea să vorbesc în termeni mai direcţi, ce fel de capitalism vrem să avem. Pentru că în acest moment nu ştim ce fel de capitalism avem. Avem bucăţi de capitalism anglo-american, avem bucăţele de model german, bucăţele de model spaniol şi bucăţele de model românesc. În al treilea rând trebuie să definim contractul social în care existăm. Până la urmă ce drept are un copil de la ţară care azi nu ajunge la facultate decât în proporţie de 5%? Ce garantăm pensionarilor din ţara asta? Avem dreptul la mediu înconjurător corect sau nu? Avem drepturi pe hârtie în Constituţie sau nu? Şi dacă mă întrebaţi a patra dimensiune, cel puţin 5 ani de mandat înseamnă o respiraţie puţin mai lungă. Înseamnă două Guverne şi două Parlamente cu care voi conlucra şi care e rolul nostru în Europa şi ce fel de ţară şi ce fel de influenţă şi reputaţie avem în Europa şi în lume. Acest lucru trebuie definit. Şi nu cred că am eu soluţia magică. Nu cred că noi trei de-aici reprezentăm oamenii a căror inteligenţă, bună-credinţă şi experienţă ar putea să rezolve chiar într-o formulă interesantă, un trio chiar interesant. Avem nevoie şi am nevoie ca preşedinte al României, să pot să adun specialişti şi experţi şi oameni care să fie elitele României în jurul unui astfel de proiect.
Mihai Gâdea: Luăm o scurtă pauză de publicitate. Urmăriţi „Sinteza zilei”, ultima parte. Vă reamintesc, mâine, începând cu ora 19:00, vom urmări împreună confruntarea… va fi o chestiune interesantă, nu o dezvălui încă, dar Antena 3 va face mâine seară o chestiune unică, cel puţin din experienţa mea nu s-a mai întâmplat aşa ceva în România. Iar după confruntare veţi vedea o dezbatere foarte interesantă. Domnul Crin Antonescu, ce v-aţi dori să rămână pe următorii ani de guvernare în care nu doar că sunteţi parte, sunteţi pasionat, sunteţi militant, cereţi schimbarea, spuneţi că este imperativ şi necesar această schimbare… ce v-aţi dori însă să rămână pentru această guvernare?
Crin Antonescu: Cerem schimbarea şi facem schimbarea. Noi trei, despre care aţi vorbit şi vorbiţi în aceste zile suntem, deşi destinaţi în perioada următoare unor poziţii diferite, de diferită importantă, de diferite raze de acţiune, suntem nişte oameni care avem lucruri în comun, dar suntem după părerea mea complementari. De pildă, domnul Mircea Geoană are o foarte importantă experienţă diplomatică, valorificabilă nu doar în afară şi din dimensiunea de preşedinte, ci valorificabilă prin cultura acestui domeniu şi în menirile interne ale preşedintelui. Domnul Klaus Iohannis, fără îndoială, este cel mai bogat la capitolul administraţie, management public, gestiune publică. În ce mă priveşte probabil că am experienţă mai bogată la capitolul parlamentar şi la capitolul activităţi într-un partid politic, aşa cum a evoluat el în peripeţiile celor 20 de ani. Cred că putem împreună, fiecare de pe rolul lui, pentru că după ce ne vom atinge aceste obiective, Mircea Geoană preşedinte, Klaus Iohannis prim-ministru, rolul meu va fi evident ceva mai modest. Nu neimportant. Pentru că rolul meu, rolul viitorului preşedinte al PSD, rolul preşedinţilor de partide într-o Românie care va încerca şi va reuşi mai ales să redea conţinutul, eficienţa noţiunii, instituţiei de partid politic va fi mare. Pentru mine cum vă spuneam, o spun de-acum, o declar în emisiunea dumneavoastră, aşa cum am spus atunci când candidam că dacă voi ieşi preşedinte vreau un singur mandat. O spun acum limpede. Dacă Mircea Geoană va fi un preşedinte bun, ceea ce sper, eu îl voi susţine pe Mircea Geoană pentru al doilea mandat fără nici un fel de discuţie. Pentru că-i o mare prostie să schimbi binele de dragul mai binelui. N-am avut niciodată aspiraţia de a deveni cum-necum preşedintele României. Am candidat pentru că trebuia în acest moment şi am candidat de teama întrebării pe care copilul meu mi-o va putea pune. Fac politică în continuare şi încerc să dăm un proiect, o perspectivă cu gândul că peste nişte ani voi putea spune copilului meu ştii, era foarte rău şi la un moment dat şi eu alături de câţiva oameni am reuşit să scoatem căruţa din şanţ. S-o împingem undeva. E foarte mare lucru. Eu n-am ambiţii mai mari. Sunt un om orgolios, dar nu vanitos. Iar ceea ce înseamnă lupta care ne aşteaptă pe noi ca lideri de partide, care-l aşteaptă pe Klaus Iohannis, acum admirat, încurajat de noi toţi, care-l aşteaptă pe preşedintele responsabil al României, aia e o luptă grea. Ştie şi domnul Klaus Iohannis, ştim şi noi că nu va fi uşor. Dar asta-i menirea liderului politic. El înţelege, ştie că politica se face şi cu interese ceva mai meschine ale unor oameni, şi cu anumită clientelă politică existentă peste tot, măsura liderului politic este aceea prin care pune stavilă acestor lucruri şi găseşte proporţia funcţională, eficientă şi sănătoasă pentru un partid politic sau pentru o societate. Dacă eu voi contribui la această răscruce, la această cotitură, la această schimbare pe care nimeni nu o poate face singur, nici preşedintele României, nici primul ministru nici liderul cutărui partid politic, să ştiţi că pentru mine e un motiv suficient să pot şi pleca atunci când vreau din politică, gând cu care cochetez în continuare… e aşa, mireasma unei libertăţi posibile şi îmi e suficient să-i spun cândva copilului meu dacă mă întreabă, dom’ne de ce-ai pierdut 20 de ani în politică, de ce ai stat să te înjure, domnul Pătrăşconiu, domnul Mircea Marian… că politica asta înseamnă, să stai ţintă să te scuipe asemenea indivizi. Când vor ei, cum vor ei, cu argumente sau fără. Şi-am să spun de-asta. Asta am făcut. Acest ceva.
Mihai Gâdea: Fac o confesiune. Eram în anii ’90 în SUA, eram foarte tânăr şi în oraşul în care eram, în New York, pentru o conferinţă venise fostul preşedinte, Bill Clinton, fostul preşedinte Bush senior. Şi eram şi eu pe stradă, lumea se uita şi un american, cred că avea în jur de 40 de ani, am intrat în dialog, m-a întrebat de unde sunt şi întrebându-l cum e Bush, mi-a spus, dom’ne, un mare preşedinte. Domnule Klaus Iohannis, cum aţi vrea să se spună despre dumneavoastră când mandatul se va fi încheiat, despre primul-ministru Klaus Iohannis? În condiţiile în care veţi ajunge, că nu s-a întâmplat, încă nu au trecut alegerile.
Klaus Iohannis: Evident, vorbim ipotetic acum. Dar dacă după mandatul meu s-ar spune a fost un Guvern bun pentru România ar fi un lucru frumos.
Mihai Gâdea: Vreau să vă mulţumesc pentru prezenţă. Cred că s-a întâmplat nu doar din punct de vedere jurnalistic, ci pentru cei care până la urmă vor merge la vot duminică, un lucru important. Au avut posibilitatea să vă urmărească, iar decizia le aparţine. Îşi doresc o schimbare, acestea sunt feţele schimbării. Îşi doresc o continuitate…
Crin Antonescu: Acelea sunt feţele continuităţii.
Mihai Gâdea: Vă mulţumesc foarte mult. Noapte bună, iar dumneavoastră succes, aşa cum probabil vi-l doriţi.





