FELICITARI DOMNULE PRESEDINTE.............acum mai am sentimentul de mindrie de tara unde m-am nascut............multumesc.......SUCCESE MAI DEPARTE

diana. tu nu reprezinti tineretul timisorean, puteai scrie:diana din timisoara va sustine.

este luna decembrie. acum 20 de ani am scapat de un dictator. acum este momentul sa scapam de Base care ne-a demonstrat ca are mari calitati de dictator. daca nu o facem acum nu vom mai avea ocazia prea curand sa scapam de el si de stilul lui totalitar de conducere. base este bolnav psihic...mitoman...pervers. este in masura sa isi sacrifice poporul pentru ambitiile personale. dupa ce va pleca de la cotroceni vor trebui desecretizate multe dosare care il vor incrimina ( legea spune ca atribuirea unui nivel de secretizare superior se sanctioneaza). ostatecii din irak, dosarul ciorogarla sunt numai doua exemple de diversiuni create de base pentru a-si subjuga toate serviciile de informatii sau de a elimina oamenii incomozi dictatorului. domnule geoana, dupa castigarea alegerilor va trebui sa faceti dreptate oamenilor care au avut de suferit in timpul si din vina lui base.succes

Ati fost la emisiunea lui Vranceanu-Firea care a avut inspiratia sa dea un interviu cu marele Octavian Paler si care a spus totul despre acest Basescu. Daca romanii nu au auzit sau nu au capacitatea de a alege ce e bun, este o soarta pe care copii nostri nu o merita!Si acesti copii care au sperat ca se va schimbe ceva in tara asta au ganduri de a parasi tara lor in care se simt straini acum si orizontul lor se ingusteaza pe zi ce trece asa ca este necesar ca D-voastra sa castigati alegerile !Va doresc sa reusiti si cei 20 de ani pe care Brucan i-a simtit sa aiba un sfarsit odata cu nasterea sperantei in mai bine in 06.Dec.2009.

DUPA CITE SE VEDE VRETI SA VA RETRAGETI DOMNULE GEOANA, NU VA E MILA DE TARISOARA ASTA CARE VA EDUCAT, VA CRESCUT SA DEVENITI CE A-TI DEVENIT, DE CE OARE LASATI SA VA DARIME RAUL DIN TARA ASTA, SUNTEM CHIAR ASA BLESTEMATI.TARA ARE NEVOIE DE DUMNEAVOASTRA..............SPERAM CA VE-TI FI PRESEDINTE SI VE-TI CERE LA RINDUL DUMNEAVOASTRA AJUTOR TARII, SA DISTRUGA O DATA COMUNISMUL SI TOTALITARISMUL. SFINTUL NICOLAE SA VA PAZEASCA

Imi pare rau,dar cred ca sfatuitorii dvs. de campanie electorala sunt cei mai slabi posibili. Cunoscandu-l pe Basescu,agresivitatea lui verbala,capcanele lui, modul de abordare a problemelor, modul in care stiu sa se organizeze , cu regret o spun ca n-ati fost pregatit catusi de putin. V-ati bazat pe rezultatele ultimului sondaj? Pe succesul de la Timisoara ? Pe ce ? Basescu e cel mai corupt presedinte din cei care-au fost si probabil si din cei care vor veni. Ati avut la indemena atata "materie prima" pentru a-l "prelucra".(casa Mihaileanu pe care a PROMIS ca o va restitui,casa ficei de 1 milion de euro,casa celeilalte fice care si-a "turnat" si ea o vila ( a aparut in Libertatea zilele trecute) cu sute de mii de euro., afacerile fratelui,, si multe abuzuri usor de depistat printr-o simpla lecturare a presei. Il puteati intreba daca traieste bine si indiferent de raspuns, puteati sa-l atacati. Trebuia sa aveti o lista intreaga ca asemenea probleme si sa le plasati in functie de necesitati.Cum ati putut intra in ring si sa nu loviti deloc, doar sa incasati? Si eu cred ca va consiliam mai bine decat Guse si Hrebenciuc. Apoi joi trebuia sa nu faceti altceva decat sa recapitulati ceea ce ati pregatit si sa va relaxati. ( acasa ) Eu va voi vota totusi pentruca ma sperie abuzurile si caracterul lui Basescu, dar nu o fac cu aceeasi convingere. Oricum ati avut o mare sansa. Acum nu se stie ce-o fi.

S.O.S., PD-L-ul mi-a dat jos blogul; afla mai multe pe http://romanfrustrat.wordpress.com

Domnule Geoana, de ce nu l-ati intrebat de unde are EBA 100.000 Euro pentru Range Rover, de ce nu l-ati intrebat de unde are Ioana Basescu 1 milion de euro sa-si cumpere un apartament in ansamblul domnului Popoviciu, de ce nu l-ati intrebat de unde vin suspiciunile ca fratele lui ar face trafic cu arme, de ce nu l-ati intrebat de ce e prieten cu Popoviciu, ginerele lui Ion Dinca, marele ministru ceausisto-comunist? De ce, domnule Geoana, v-ati lasat calcat in picioare la faza cu Vantu? Domnule Geoana, Vantu va tradeaza, Vantu joaca la doua capete, daca nu doar la unul, la cel chel... ;-) Intrati pe site-ul www.realitatea.net si veti vedea banner-ele care conduc la site-ul dumneavoastra... Nu sunt cele originale! Opriti o data mizeria asta de campanie pe care o duce adversarul dumneavoastra! Succces mult va doresc si sper din tot sufletul sa fiti presedinte!

Domnul Geoana a facut dovada starii de fapt sociale si economice, pe baza de argumente si exemple concrete.Echipa constituita este o echipa functionala care si-a definit viziunea in vederea obtinerii de rezultate, relansarea sociala, morala, culturala si economica a tarii, pe termen lung,cu investitii in sectoare cheie, fiind sustinuta de o cultura a performantei.Alianta formata reprezinta o garantie a pluralismului si democratiei pentru o Romanie europeana. Pe 6 decembrie trebuie sa votam, cu totii, Mircea Geoana presedinte!

Mult succes D-le Geoana!Tineretul timisoarean va sustine!

d-le geoana ,mult noroc in alegeri,ptr. ca aveti nevoie si de asa ceva, din pacte...

Felicitari domnule presedinte Mircea Geoana,inca o data a-ti demonstrat aseara fata de cetatenii acestei tari ca sunteti singurul om cu o coloana vertebrala bine structurata ca meritati scaunul de presedinte al Romaniei. Traian Basescu parca nu mai este acelasi om,este speriat,disperat,este constient ca va pierde alegerile de mos Nicolae.Face o campanie murdara ,cei din teritoriu au instructiuni clare sa incerce prin orice mijloace,chiar si de intimidare sa-l voteze pe Traian Basescu.Romanii trebuie sa inteleaga ca nu trebuie sa se vanda pentru o sticla de bere,o galeata ,o umbrela ,ba mai nou la Valcea se ofera saci cu grau,este foarte dezgustator ca s-a ajuns la aceste mijloace.Domnule presedinte din tot sufletul va felicit pentru felul in care sunteti educat,toti romanii ar trebui sa merga la vot si sa va voteze,chiar si pentru binele lor,cei care nu merg la vot sa nu se plinga niciodata ca le merge foarte greu,isi merita soarta.Sa dea domnul sa castigati alegerile din 6 decembrie.Acesta va fi cadoul nostru de mos Nicolae.BAFTA MULTA !SA FIM INVINGATORI.

Dle Geoana, emotiile mele pentru confruntarea de azi sunt mari. Va doresc din suflet sa treceti cu bine de aceasta incercare. O spun pentruca sunt convinsa ca Basescu va fi deosebit de agresiv. Sper insa ca va veti pastra calmul si veti avea suficienta tarie sa faceti fata provocarilor lui,indiferent de ce face sau spune el. Emotiile mele sunt justificate si de faptul ca am citit tot ce am avut la indemana despre dvs.astfel ca am senzatia ca va numarati printre oamenii cunoscuti si apropiati mie. Va doresc din suflet mult succes.

Bafta, Mircea Geoana! Fie asta seara ta si duminica seara noastra, a tuturor! Fii tu insuti si nimeni nu iti sta in cale... Calin

DAR, BUGETUL CERCETARII CAT VA FI ? Prin lipsa de viziune si prin politica gresita de finantare, promovata în bugetul anului 2009, dezvoltarea Romaniei este împinsa accelerat catre recesiune adanca si catre un viitor incert. Este imperios necesara restructurarea relaţiilor dintre societatea civila, stiinta si administraţia publica. Actualul cadru al acestor relatii este puternic perturbat si are efecte negative asupra comunitatii stiintifice si a societatii civile, cu impact de mare risc asupra dezvoltarii societatii romanesti in ansamblul ei. Solutionarea acestei probleme se poate face cu aportul societatii civile, tinand cont de dezideratele acesteia si anume consolidarea democratiei si circulaţia ideilor, in beneficiul dezvoltarii pe termen lung a României. In contextul tranzitiei catre capitalismul democratic, societatii romanesti nu i-a fost inca propusa o viziune integratoare si de perspectiva implicand dezvoltarea prin stiinţă si tehnologie, care sa faca obiectul unui acord social. Acest acord ar putea reprezenta un „acord social al stiintei”. Existenta acordului sugereaza tratamentul privilegiat acordat comunitatii stiintifice de catre guvern. Ca bun public de consum, stiinta este o investitie in cultura si dezvoltare. Dar, pe seama ideologiei guvernamentale si a fondurilor drastic diminuate ale stiintei, constatam ca stiinta nu este considerata un bun productiv. O caracteristica majora a acordului social al stiintei ar fi existenta mecanismelor speciale, care sa asigure echilibrul responsabilitatilor, dintre guvern si stiinta. Acest echilibru ar avea in vedere atat valorile responsabilitatii guvernamentale, cat si pe cele ale autonomiei asociate unei comunitati profesionale independente. Semnificatia acordului social descrie si relatiile din interiorul comunitatilor stiintifice. Pe aceasta dimensiune, acordul social al stiintei ar putea fi perceput si ca un acord in cadrul caruia cercetatorii consimt sa se supuna unor reguli implicite, in productia cunoasterii, reguli cum sunt: acuratetea si adevarul rapoartelor asupra rezultatelor, indatorirea recunoasterii ideilor altora etc. Astfel, apartenenta la comunitatea stiintifica il lasa pe fiecare liber, dar obliga, in acelasi timp, la devotiunea idealurilor muncii stiintifice. Ideea acordului social pentru cercetatori ar fi justificarea normelor privind comportamentul profesional si suportul fundamental al auto-reglementarii. Nerezolvarea acestei probleme strategice va conduce la lipsa unei viziuni de ansamblu necesare fundamentarii politice a dezvoltarii prin stiinţa, la dereglarea procesului democratic, la dezvoltarea coruptiei in stiinta si in administratia publica, la scaderea in continuare a competitivitatii cercetarii stiintifice, cu efecte pe termen lung catastrofale asupra dezvoltarii economice si sociale a Romaniei. Alocarea din bugetul de stat, pentru activitatea de cercetare în anul 2009, a numai 0,18% PIB va conduce în mod dramatic la scaderea contributiei cercetarii la scoaterea Romaniei din criza si la asigurarea dezvoltarii sale in continuare, la compromiterea angajamentelor asumate prin colaborarile si contractele internationale, la distrugerea prin uzura fizica si morala a laboratoarelor echipate ultramodern în ultimii ani, la disponibilizarea unui mare numar de cercetatori, din care multi vor fi cei tineri. Initial, Guvernul Romaniei s-a angajat cu finantare de 0,8% din PIB pentru cercetare. In conditiile in care nici reforma cercetarii nu va fi realizata, reducerea finantarii pentru activitatea de CDI este o mare greseala politica, care va avea grave consecinte pe termen mediu si lung. Obiectivele generale ale politicii industriale ale guvernarii postdecembriste au fost: • Creşterea competitivitatii • Sporirea rolului cercetarii si dezvoltarii • Promovarea unui management durabil al resurselor si protecţia mediului • Imbunatatirea pregatirii profesionale si ocuparea forţei de muncă. Guvernarea postdecembrista nu a îndeplinit aceste obiective, in economia nationala existand inca puncte slabe, dupa cum urmează: - industria are inca un grad mare de concentrare in sectoare cu valoare adaugata scazuta; - nivel redus al cercetarii-dezvoltarii si al inovarii si legatura fragila cu economia; - cultura antreprenoriala slab dezvoltata / baza IMM slab dezvoltata; - capitalizare redusa a IMM-urilor; - acces dificil la finantare si la informatie in domeniul afacerilor; - grad scazut de sofisticare al pietei; - intensitate energetica ridicata - tehnologii învechite / costuri mari de productie (mai putin costurile cu forta de munca); - infrastructura degradata şi insuficienta/ accesibilitate redusa in interiorul si in exteriorul tarii; - management neadecvat al mediului (inclusiv din punct de vedere al infrastructurii); - agricultura ineficienta (supraintensiva in munca), suprafaţa agricolă excesiv de fragmentata; - infrastructura turistica slab dezvoltata şi marketing necorespunzător; - adaptabilitate redusa a fortei de munca si nivel scazut al invatarii pe tot parcursul vietii; - segment important al populatiei afectat de saracie si excluziune sociala; - capacitate administrativa insuficient dezvoltata. In anii de dupa revolutie, s-au acumulat mai multe esecuri guvernamentale si anume: - Romania nu a adoptat o politica industriala bazata pe un model de dezvoltare prin stiinta si tehnologie, prin realizarea unei reale reforme a cercetarii, in scopul racordarii acesteia la cerintele economiei. - Guvernul a facut greseala politica de a subordona cercetarea aplicativa domeniului educatiei, cand logic si firesc ar fi fost ca aceasta să fie parte componentă a domeniului industrial. - Balbaielile autoritatilor in a fundamenta Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare si Programele Operaţionale au condus la incapacitatea de a subventiona dezvoltarea infrastructurii de cercetare si la obtinerea de rezultate ale cercetarii nesemnificative pentru economia nationala. - Sistemul de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) existent in Romania, nu este in masura sa asigure promovarea dezvoltarii industriale, datorita unor slabiciuni ale acestuia, printre care cele mai importante sunt: ● cheltuieli CDI extrem de mici, in comparatie cu tarile industrializate; ● absenta totala sau aproape totala a cercetarii – dezvoltarii in sectorul intreprinderilor, care este, in fond, principalul factor de inovare; ● fragmentarea CDI din sectorul public si insuficienta orientare a acesteia spre nevoile sectorului industrial; ● slabiciunea institutelor CDI finantate din fonduri publice; ● prioritate excesiva acordata, de unele din aceste institute, cercetarii fundamentale, in detrimentul cercetarii aplicative, fragmentarea cercetarii stiintifice, cu efect in structurarea unor mijloace nespecifice de finantare a universitatilor si sectoarelor academice; ● lipsa stimulentelor adecvate in favoarea CDI; ● gestionarea defectuoasa a fondurilor de cercetare; ● valorificarea superficiala a rezultatelor CDI; ● dotarea precara a activitatii CDI; ● lipsa unei analize periodice a corelatiei reale intre necesitatile societatii romanesti si programele prioritare ca directie de cercetare in cadrul PNCDI, astfel incat sa se asigure o crestere a ponderii proiectelor prioritare, ce se vor adjudeca prin licitatie publică si in special al celor de interes comunitar (ex. apa potabila, apa uzata, gestionarea deseurilor, poluarea aerului si solului, energia, sanatatea); ● descurajarea activitatilor de inovare prin aplicarea unor taxe exagerate in raport cu venitul inventatorilor; ● criterii de evaluare la licitatia de proiecte CDI in neconcordanta cu scopul propus si cu optiunile asociatiilor profesionale de ramura. Consider ca se impun urmatoarele masuri urgente: - Alocarea din bugetul de stat, pentru activitatea de cercetare 0,8% PIB. - Elaborarea unei politici industriale nationale care sa se bazeze pe urmatoarele cerinte: ● eradicarea sistemului de coexistenta a tehnologiilor de varste diferite; ● acordarea transferului de tehnologie cu lista de „produse admise” de Uniunea Europeana; ● redistribuirea activitatilor industriale; ● cresterea randamentelor industriale si a calitatii produselor; ● stimularea investitiilor straine in activitati ce utilizeaza tehnologii de varf; ● initierea si dezvoltarea de nuclee si centre de activitati inovativ-antreprenoriale, ce utilizeaza capital intelectual si financiar romanesc sau mixt; ● asigurarea unui management strategic al pachetului de tehnologii ce se utilizeaza in redresarea industriala a Romaniei, in scopul diminuarii importului si cresterii exportului; - Realizarea reformei sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare in scopul de a restructura conexiunile dintre stiinta, tehnologie, economie si societatea civila, astfel, incat sa fie lasata piata sa decida distributia primara a resurselor CDI si de a accelera comercializarea rezultatelor stiintifice si tehnologice. Obiectivele reformei sistemului naţional de CDI ar trebui sa fie: ● Schimbarea structurii organizationale a sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare. ● Trecerea tematicii de CDI de la modelul traditional (defectuos) la modelul emergent, care face apel la transdisciplinaritate si relevanta strategica. ● Multiplicarea resurselor de finantare a CDI si perfectionarea sistemului de finantare. ● Schimbarea sistemului de management al unitatilor de CDI. ● Stimularea formarii si functionarii organizatiilor noi de cercetare (cu capital public sau privat). ● Schimbarea sistemului de evaluare a rezultatelor cercetarii. ● Perfectionarea sistemului de comunicare si diseminare a rezultatelor cercetarii. ● Oprirea fluxului de migrare / emigrare a specialistilor din CDI. - Scopul fundamental al politicii industriale nationale va fi implementarea rapida a noilor concepte tehnologice, prin stimularea initiativelor organizationale referitoare la productia materiala, operatii si servicii. Obiectivele si sarcinile politicii industriale nationale vor fi: ● corectarea sistemului fiscal si de taxe, precum si a politicii de credite si subventii destinate activitatilor tehnologice inovative din economie; ● optimizarea conditiilor legale pentru infiintarea de noi forme organizationale (in cercetare, productie, servicii), pentru facilitarea si cresterea vitezei de reactie la introducerea tehnologiilor noi; ● dezvoltarea sistemelor de retele informatizate pentru achizitia, procesarea si accesarea datelor, in scopul amplificarii sistemelor suport ale deciziei, incluzand un sistem pentru consultanta tehnologica şi de marketing in folosul intreprinderilor; ● cresterea motivatiei financiare a elaboratorilor si aplicatorilor de tehnologii noi; ● reforma sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare; ● sprijinirea si dezvoltarea organizatiilor independente (neguvernamentale) de transfer tehnologic; ● amplificarea cercetarii tehnologice inventive de performanta, prin cresterea sistematica a fondurilor publice alocate pentru cercetare-dezvoltare; ● dezvoltarea domeniilor de cercetare tehnologica inovativa, ale caror rezultate aduc profit în economie; ● dezvoltarea sectoarelor industriale care sunt semnificative pentru activitatile inovative din economie, in mod deosebit, in domeniul dezvoltarii industriilor „high-tech”; ● restructurarea si privatizarea entitatilor economice corelata cu includerea institutelor de cercetare tehnologica de profil in structura marilor agenti economici de productie sau a universitatilor tehnice; ● dezvoltarea atitudinilor favorabile procesului de inovare in comunitate, prin utilizarea sistemului educational la fiecare nivel. Programele educationale vor cuprinde elemente de asigurare a elevilor si studentilor pentru asimilarea cunoasterii aplicabile in domeniul stiintelor exacte si tehnice; ● dezvoltarea infrastructurilor si a institutiilor care sprijina activitatile tehnologice inovative si conexiunile dintre sectorul de cercetare-dezvoltare si economie; ● dezvoltarea comertului cu rezultatele cercetarii stiintifice si acordarea sprijinului pentru infiintarea si dezvoltarea organizatiilor de transfer tehnologic; ● dezvoltarea relatiilor de cooperare stiintifica si tehnologică cu strainatatea si crearea conditiilor optime (politice, juridice si economice) favorabile investitiilor cu capital strain si importurilor / exporturilor de tehnologii. Pentru realizarea acestor obiective si sarcini, se vor utiliza instrumente manageriale si fiscale, precum si alte instrumente care sa asigure eficienta practica a politicii industriale prefigurate. In ceea ce priveste instrumentele manageriale, este important sa se creeze mecanismul de stimulare a formarii de structuri manageriale de grup si de gestionare profesioniste, care sa preia conducerea unitatilor cu capital majoritar de stat, pana la incheierea procesului de privatizare din industrie, cercetare, agricultura. In ceea ce priveste instrumentele fiscale, acestea ar vor fi: ● perfectionarea sistemului prin care cheltuielile pentru asigurarea performantei tehnologice sa fie incluse in costurile beneficiilor obtinute; ● deducerea totala, din beneficiul ce face subiectul impozitarii, a cheltuielilor pentru investitii de capital in implementarea tehnologiilor noi, intr-o perioadă mai mare de un an fiscal; ● scutire de impozit pentru persoanele fizice si juridice creatoare de noi tehnologii si, mai ales, de invenţii; ● corelarea, pe domenii tehnologice, a regimului de taxe si de scutiri de impozit pentru stimularea exportului de produse competitive. Alte stimulente vor fi: ● asigurarea de garantii entitătilor economice care contracteaza credite, pe termen mediu sau lung, cu banci autohtone, cu conditii prefertentiale, daca aceste credite urmeaza a se folosi la implenetarea tehnologiilor noi, mai ales la acelea rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare nationala; ● introducerea de noi reguli juridice si institutionale pentru stimularea aplicatiilor productive bazate pe tehnologii noi, prin dezvoltarea fondurilor de capital de risc si prin abilitarea bancilor comerciale pentru acordarea creditelor pe baza unui plan de afaceri sau garantii morale si nu numai pe baza garantiilor materiale; ● asigurarea investitiilor impotriva riscului in legatura cu implementarea noilor tehnologii; ● coordonarea politicii de acordare de licente cu politica stiintifica si industriala, in domeniile economiei in care restructurarea si dezvoltarea tehnologica sunt sprijinite cu mijloace bugetare; ● stimularea inventivitatii si mărirea protectiei inventatorilor, inventiilor si a legislatiei muncii; ● dezvoltarea sistemului de cofinantare din fonduri bugetare la implementarea noilor tehnologii sellectionate si care au fost realizate cu participarea sistemului naţional de cercetare – dezvoltare; ● sprijinirea dezvoltarii organizatiilor neguvernamentale cu profil de inovare si acordarea de subventii pentru proiecte tehnologice inovative. In acord cu o asemenea politica industriala nationala, se impun de urgentă masuri de restructurare a sistemului naţional de cercetare – dezvoltare – inovare, cum ar fi: ● realizarea in cadrul Autoritatii Nationale de Cercetare Stiintifica a unei baze de date, cu acces liber, care sa cuprinda toate abordarile tematice de cercetare pe domenii, efectuate de entitatile de cercetare – dezvoltare pe ultimii 20 de ani; ● analizarea periodica a corelatiei reale dintre necesitatile societatii romanesti si obiectivele programelor prioritare de cercetare din cadrul PNCDI; ● cresterea ponderii proiectelor adjudecate prin licitatie publica in realizarea obiectivelor de interes comunitar; ● simplificarea metodologiei de participare la competitia de proiecte, evaluarea urmand a fi efectuata pe baza ofertei stiintifice si a planului de afaceri; ● formarea de colective independente multidisciplinare pentru evaluarea propunerilor de proiecte; ● eliminarea coruptiei din sistemul competitiei publice de proiecte; ● restructurarea si marirea bugetului alocat cercetarii, in scopul optimizarii calitatii finantarii si al simplificarii operatiunilor de decontare; ● inventarierea riguroasă a aparatelor si dotarilor achizitionate de entitatile de CDI, pentru transformarea acestora in baze cu utilizatori multipli; ● perfectionarea sistemului de comunicare – diseminare a rezultatelor cercetarii, prin amplificarea subventiei pentru publicatii stiintifice si editarea unui anuar al rezultatelor cercetarii stiintifice din Romania.