Va trebui sa incurajam stagiul in intreprindere, va trebui sa gasim formule de subventionare si de avantaje fiscale ca sa luati inca de pe bancile facultatii tineri de buna calitate ca sa invete meserie, cum face doamna Dobrota, la Turnu Severin, la fabrica de anvelope gigant pentru industria minerita, in care am vazut, cu placere, tineri care studiau la sucursala din Severin a Universitatii din Craiova si care erau angajati, cu salariul minim pe economie, pe timpul verii, la fabrica la doamna Dobrota.

tatul este obligatoriu sa intervina, pentru ca altfel, la anul, ne vom trezi cu un mediu economic desertificat in Romania. Si nu vreau sa reapara relansarea in Occident sau in regiune si eu sa nu mai am cu cine sa lucrez in Romania ca oameni de afaceri. De aceea, un program energic, de repornire a creditarii, eventual cu interventia statului, reprezinta o prima prioritate. Tot ce putem face ca sa incurajam bancile sa coboare rata dobanzii, creditul este enorm de scump, nu te poti imprumuta, nu pot sa se imprumte oameni de afaceri grei, la cursul actual, este neeconomic si este extreme de greu de sustinut. De aceea, o politica energica de repornire a creditarii si de scadere accelerata a ratei dobanzii, inclusiv poate, printr-un procedeu pe care alte banci centrale l-au aplicat, bancile comerciale vor trebuie in opinia mea sa primeasca resurse de la rezerva bancii nationale, in lei sau in euro, invers proportional cu cantitatea de titluri de stat pe care le-au actionat de pe piata. Vrei sa te indestulezi de la ministerul Finantelor cu titluri de stat, sau …., sau ce se imprumuta de acolo, primesti invers proportional bani din partea rezervei nationale, pentru a incuraja si a stimula ca bancile sa nu fie atat de comode in a face profit banal si mai putin riscant prin cumpararea de titluri de stat. In al doilea rand, sunt absolute convins ca ceea ce trebuie sa facem neintarziat este ca statul sa se achite de obligatiile pe care le are fata de intreprinderile cu care a contractat, pentru care exista facturi legitime si pe care statul nu le onoreaza. 2 miliarde de euro in acest moment reprezinta datoria pe care statul  o are fata de mediul economic romanesc, in principal IMM-uri, in doua variante: o varianta, ca nu s-a platit factura, si doi, ca se intarzie nepermis de mult si in mod arbitrar, si de multe ori ca o forma de presiune si colectare de bani de camapnie pentru domnul Basescu, a TVA-ului pe care il datoram acestor intreprinderi. Daca nu putem acuma sa facem miracole din punct de vedere al TVA-ului, pentru numele lui Dumnezeu, macar achitarea la zi a obligatiilor restante ale statului din punct de vedere facturi de onorat si TVA de platit la timp. Macar atata lucru putem sa facem pentru mediul economic, care pana la urma, cum imi spunea cineva ieri la Sibiu, este calul care trage la economia nationala si nu primeste in schimb decat cravase si bobarnace. De asemenea cred ca, pentru perioada de 6-12 luni, va trebui sa venim cu programe guvernamentale care sa aiba un efect de antrenare cat mai masiva, pe orizontala economiei romanesti. De aceea, eu consider ca miliardul de euro, garantie pentru programul Prima Casa, nu si-a atins obiectivul, cu tot respectul pentru notari si pentru bancheri, cei care castiga din tranzactionarea de apartamente vechi, din anii 70, sunt aceste doua entitati si, evident, cei care sunt satisfacuti in tranzactia bilaterala intre fostul si noul propietar de apartamente vechi. De acea, pentru cei care lucreaza in constructii, in industria mobilei, in industria echipamentelor electrocasnice, in industria de dotari pentru locuinte, de la tigla pana la stecher, de la perdea pana la covor, de la gresie si faianta, pana la usi si termopane, un program de locuinte de la zero, oferite cu chirie pentru cei care au venituri modeste, tineri sau oameni dati afara din casa, completat cu un program subventionat de achizitie de case, la preturi reduse pentru cei care isi pot permite acest lucru, ar putea sa reprezinte, cu acelasi milliard de euro, un exemplu de program cu garantie de stat prin care sa putem face un lucru util pentru economia romaneasca pe orizontala. Daca sunt si alte idei, alte sugestii, de-asta suntem aicia, sa invatam, sa ascultam sis a/ncercam sa mergem mai departe. Vreau sa va dau o veste buna in acest climat pacatos. Dincolo de problema bugetului pe 2010, in Parlament s-a introdus legea pe care o astept si o incurajez de multi ani de zile si nu am reusit sa o impugn. Este legea responsabilitatii fiscale. Este cea mai buna veste cu privire la disciplinarea si punerea unui consens pe modul in care statul cheltuieste banul public si a modului in care ne comportam fata de contribuabilul roman, ca suneti dumneavostra marii contribuabili sau ca este cetateanul obisnuit. Aceasta lege a responsabilitatii fiscale adduce in premiera in Romania bugetarea multianuala. Voi veghea si voi cere viitorului prim-ministru si viitorului ministru de Finante sa aiba o raportare trimestriala cu privire la indeplinirea exacta a prevederilor bugetare cu privire la investitiile importante din aceasta tara. Nu vreau sa mai asteptam ca Brasovul sa fie sufocat, ca Valea Prahovei sa fie sufocata sau ca centura Sibiului sau  Mediasului sa nu stim exact, ca in semestrul 3, 2012 sau cand o fi, acel proiect de investitie se intampla la modul real. Bugetarea multianuala este inceputul predictibilitatii investitiilor publice in Romania. Este un lucru extreme de important si la care tin foarte, foarte mult. In al doilea rand, aceasta lege prevede si un lucru extreme de important, limitarea dramatica a posibilitatii guvernelor Romaniei de a face rectificari de buget de o maniera intempestiva, nejustificata, asa cum s-a intamplat de foarte multe ori, lucru care a perturbat mediul de afaceri romanesc. De asemenea, aceasta lege prevede si, in premiera in Romania, gasirea capacitatii de a masura eficacitatea cheltuirii banului public, marea hiba a sistemului statal romanesc. Stim eventual cati bani bagam pentru educatie, sanatate sau transport, dar nu stim sa masuram ce iese, de aceea am sa propun creerea unui fel de Ombudsman economic, in care sa existe inclusiv din partea sectorului privat, din partea celor 4 mari firme de accounting din Romania, un mecanism transparent de verificare a eficacitatii cheltuirii banului public in Romania. Vreau sa stiu, de atatia lei sau euro bagati in sistemul public, ce scot in schimb. Cate scoli, cate gradinite, ce calitate a serviciilor, vreau sa stiu cat asfalt se pune pe bune intr-o sosea. Acest lucru reprezinta un lucru util si important. Doi, vreau sa multumesc colegului meu Nita, pentru cateva legi care sunt deja in Parlament, sunt pe site si va rog sa va uitati sis a le comentati, san e ajutati sa avem o forma cat mai buna. O lege pe care o consider utila, legea actului unic de control, este o lege inspirata de legea americana single control act, in care statul roman va face un singur control pe an la firmele din Romania, cu un registru in care te inscrii cu nume si prenume. Poti sari peste rand cu o singura conditie, intr-o singura situatie – daca exista ceva de natura penala. Orice alta chestiune este imputabila ca daune, interese si prejudicii institutiei si functionarului care abuzeaza de acest drept. Hartuirea omului de afaceri din Romania trebuie sa inceteze si trebuie sa disciplinam structurile de control din Romania, care si-au facut un obicei din a bate la usa de 10 ori, de 5 ori, de cate ori are nevoie de cozonac sau de un alt mic desert. Nu este in regula, sectorul privat trebuie ajutat in aceste momente si poate ca aceasta criza este si utila, ca ne oblige sa mergem mai energic intr-o anumita directie. De asemenea, avem o lege interesanta, pe care o sustin, legea holdingului, este pe site, asta va ajuta la reglarea capitalului romanesc, inclusive la atragerea de capital strain in forme mai interesante, intr-un moment in care atractivitatea Romaniei este scazuta. De asemenea, ne gandim la modificarea legii aprobarii tacite, aceasta lege care a fost adoptata in vremea guvernarii noastre, in 2002 sau 2003, a fost golita ca un schwaitzer de continut prin exceptie. Vreau sa nu mai existe exceptii in Romania. Daca legea spune ca trebuie sa trimiti o autorizatie de contructie, un puz, un pul, autorizatie sanitar-veterinara de orice fel, in 30 de zile sa spunem, fara aexceptie, la 30 de zile si o secunda, pe computer, daca nu primiti raspuns din partea statului, autorizatia se considera aprobata. Punct si de la capat. Punct si de la capat. In al treilea rand, vreau sa va spun ce-o sa facem pentru anul 2010, pentru ca situatia este destul de contractata. Domnul Isarescu a dat trei variante de solutii pentru 2010: in primul rand a spus ca, daca nu gasim o formula de resurse suplimentare la buget si sa putem sa acoperim deficitul exista doua variante, in care amndoua sunt extreme de negative si daunatoare, unu, cresterea taxelor. Cel mai gresit lucru posibil in conditii de  recesiune si criza de economica este cresterea taxelor, este antieconomic si prociclic. Deci sub nicio forma crestere de taxe. Sau, spune domnul Isarescu, ca bancher central, sau o corectie dramatica a cursului de schimb, deci ne inchidem pe curs, ceea ce este iarasi profound gresit, pentru ca, cu exceptie unor exporturi poate, restul economiei sufera cel mai dramatic. Lumea se intreaba de unde putem gasi bani suplimentari. In primul rand, putem gasi bani suplimentari din umarul imens de active ale statului care stau si dorm. In Italia s-a creat chiar o forma specializata, cu privire la firele …….adormite ale statului(09:59), pe care le putem pune in circuitul economic, le putem securiza, le putem transfera gratuit in comunitatile locale. Putem sa incurajam, acolo unde exista teren pentru parcuri industriale sis a putem intr-adevar sa miscam aceste active care stau de pomana. Mii si mii de hectare de teren valoros, mii si mii de active care pur si simplu stau si nu produc. Statul trebuie sa devina un gospodar eficient al propriilor active. De aceea cred ca acest subiect poate si trebuie sa fie , si l-am rugat pe domnul Ursache sa se gandeasca poate la o formula de AVAS mult mai energica, si care sa nu fie dedicate exclusive vanzarii de active, ci eficientizarii de active ale statului roman, si evident, pe masura ce merge mai departe, sa decida ce face cu el pentru etapa a doua. In al doilea rand, trebuie sa demaram neintarziat tranzactionarea emisiilor de C02, conform Kyoto, in care putem sa obtinem repede, intre 1,5 si 2 miliarde de euro. Trei, putem sa gandim, cu totii, ca dividentele de la fondul Propietatea, care sunt in jur de 500-600 de milioane, sa vedem ce destinatie le dam. Mergem pe formula actuala, le listam pe bursa si incercam sa capitalizam bursa, ok, daca vi se pare ca este in regula, daca putem sa le folosim eventual ca un vot suveran de investitii, pentru a putea sa incercam sa investim, inclusiv in industrie, in eficienta energetica, in chestiune de natura strategica ale economiei nationale, poate le folosim acolo. Nu vreau sa judec eu, dar va spun ca sunt cateva sute de milioane de euro care sunt dividende ale activelor statului roman, si care ar trebui sa fie folosite in logica optimala a eficacitatii investitiei acestor resurse.

De asemenea, vreau sa spun un cuvant despre ceea ce oamenii de afaceri acuza statul de multe ori ca este un vataf in relatia cu mediul economic. Dar vreau sa va spun ca ceea ce ma framanta in egala masura este faptul ca in economia subterana a Romaniei circula sume colosale. Estimarile variaza intre 27 si 46 de miliarde de euro pe an. Deci intre un buget de stat sau o treime din PIB. Sa nu ne mai ascundem dupa deget. Exista complicitate in ceea ce priveste trecutul prin vama, cisterne de benzina si petrol care nu sunt fiscalizate. Sa nu ne ascundem ca in zona tigarilor si a alcoolului se face contrabanda la drumul mare. Si, de aici, de la Brasov, poate ca ne uitam de sus si din nord catre Bulgaria. Dar bulgarii, vecinii din sud, au adunat si au contractat o firma britanica, Crown Agents, pe care i-au plasat langa vamesii bulgari. In 3 luni de zile, au crescut veniturile cu 300 %. Daca noi stam si nu gasim 1 milion, 2 de euro sa platim un salariu sau sa dam o subventie pentru o firma in dificultate, o garantie de stat, si stam cu miliarde de euro pe dedesubt, si ne uitam cum trec bani...Este corect fata de dumneavoastra? Munciti si va zbateti sa tineti un loc de munca, va dati peste cap sa gasiti un credit furnizor, mergeti in strainatate la o licitatie si nu va baga nimeni in seama pentru ca sunteti prea putin puternici in competitia cu gigantii trans-nationali. Acest lucru trebuie corectat. Nu putem peste noapte sa facem miracole, dar un pic strans surubul nu se poate? Se pot elibera resurse importante pentru a putea sa trecem mai usor de aceasta criza.

Dar lucrul cel mai important, si acesta este si motivul principal pentru care v-am invitat la aceasta intalnire. Este clar pentru toata lumea ca modelul economic si de dezvoltare al acestui ultim an este un model depasit. A venit momentul adevarului. Vremea de dinainte de 2008 nu se mai intoarce in Romania. Uitati afacerile cu speculatii imobiliare care se faceau 800% profit. Uitati de ele, nu se mai intorc. O sa fie cu imobiliarul un profit corect, ca un business corect, pe masura ce revine economia mondiala si economia nationala. Uitati momentul in care am crezut o secunda ca ne creste PIB-ul prin, de fapt, prin consum, prin importul de bunuri agro-alimentare si de larg consum, sau prin credit cu buletinul. Intr-un fel, acest deceniu de crestere economica a scos si o mare amagire. Am crezut ca putem recupera decalajul fata de tarile dezvoltate prin acest tip de crestere economica care nu era sustenabila si care nu avea nimic legat de productivitate si competitivitate in spate. De aceea, provoarea pentu elita economica si politica romaneasca si pentru mediul sindical, cei care reprezinta salariatii din Romania, este un model de dezvoltare si un model de economie care sa ne permita sa functionam ca un inceput de economie moderna.

Si aici vin la ceea ce este si meseria dumneavoastra. Pe o parte v-am vizitat, va cunosc, am fost si la anumite unitati industriale pe care le conduceti. In acest moment este clar ca trebuie sa venim cu un nou activism industrial. Nu indraznesc sa spun o politica de reindustrializare, pentru ca este prea ambitios si statul nu mai are parghiile din trecut. Dar un activism industrial, care sa incurajeze, prin parghii fiscale, prin parteneriat public-privat de alta generatie, printr-o forma de garantare a participarii capitalului romanesc la licitatii interne si internationale. Poate dincolo de ceea ce facem astazi pentru garantare de exporturi, un...romanesc, cum au francezii...Imi spunea un om de afaceri din Timisoara ca a castigat o licitatie undeva prin Irak sau prin Libia, nu stiu pe unde, si n-a putut sa-si repatrieze macaraua de 300 de tone, care facea vreo 12 milioane de euro, si a fost obligat, nefiind asigurat de catre statul roman, s-o vanda la 800.000 de euro.

Vorbeam la Resita, cu domnul Ghibutiu, acum cateva zile, si am fost in fabrica. Este locul unde a inceput industria romaneasca la 1770, la Resita, in Romania. Inainte de ...si inainte de Skoda. Acolo a inceput istoria industriei romanesti. Si aceasta intreprindere, care nu este ajutata de stat sub nici o forma reuseste astazi sa aiba contracte si in Vietnam si in Laos si sa vanda la cheie unitati energetice, proiectate, fabricate si exportate de UCM Resita in Franta, in patria Alstrom-ului. Si spune pe buna dreptate: Eu nu ma simt singur atunci cand merg in strainatate la obtinerea unui contract. Ma simt singur si ma simt abandonat de statul roman, concurentii mei vin de mana cu vicepresedintele Chinei, concurentii mei vin cu presedintele Ungariei sau al cui vreti dumneavoastra. Ceilalti vin cu lobby-ul statal. Dar noi am ajuns in situatia in care daca un om de afaceri da un telefon unui politician, intra DNA-ul pe fir si ne asculta nu stiu ce institutie a statului roman. De aceea statul trebuie sa devina un partenere pentru industrie si trebuie sa gasim o formula sa lucram impreuna. Si v-o spune un social-democrat. V-o spune un om care crede cu tarie in justitie sociala. Dar stiu ca fara dumneavoastra si fara sa producem, sa manufacturam in Romania, sa incercam sa avem o agenda de competitivitate, sa incurajam transferul de tehnologie, sa putem sa folosim mijloace mai moderne, de .., de factoring, de future...chestiuni de economie mai sofisticata, nu vom putea sa recuperam decalajele fata de Occident. A fost o iluzie sa credem ca simpla crestere a PIB-ului inseamna reducerea decalajelor. Decalajele se reduc atunci cand ai competitivitate si productivitate mai mare, si ai calitate de servicii publice pe indexul de dezvoltare umana, rata natalitatii,a mortalitatii, starea de sanatate a populatiei, atunci recuperezi decalajul. Statistica, de fapt, este inselatoare. Vom reveni la rate inalte de crestere, in cativa ani de zile. Intrebarea este: pe ce baza? Si care va fi modelul economic romanesc?

Agricultura este un domeniu in care trebuie sa investim. Agri-business-ul are potential imens. Am vazut tineri fermieri in toata tara care au achizitionat pe programul SAPARD un inceput de echipamente pentru o ferma sanatoasa, cateva sute de capre, de vite de lapte si acuma spuneti: Domnul Geoana, pot sa ma duc pe masura 1-2-1 de modernizare a suprafetelor agricole, pot sa iau intre 2 si 4 milioane de euro bani gratis de la Europa? Daca ma duc la banca sa pun restul de 50 % stau si ma sufoc. Cum pot sa imprumut cu 18 %? Poate ca ar fi bine ca in anii urmatori sa incurajam, de exemplu, CEC-ul si poate ca ar fi bine ca statul, prin CEC, sa se apuce sa achizitioneze de pe piata bucati de banking astfel incat sa creasca cota de piata a CEC-ului. Am auzit ca vinde ING-ul o parte din operatiunea din Romania. Daca nu este un lucru prea indraznet, cred ca ar trebui sa ne propunem sa avem o banca romaneasca, si care sa se specializeze poate si in credite agricole, de o maniera moderna, asa cum se intampla si in alte tari.

Cred cu tarie ca va trebui sa gasim o formula logica cu privire la infrastructuri. Nu va puteti dezvolta, nu putem crea green fields, nu putem sa aducem capital proaspat daca nu exista un minim de infrastructura.

Si cred, de asemenea, ca trebuie sa consideram educatia si formarea permanenta nu ca un moft, sau un lux, sau o cheltuiala, ci ca o investitie in forta de munca. Si aici scoala romaneasca este restanta fata de mediul economic pentru ca dumneavoastra trebuie, de fapt, sa re-train-uiti pe cei pe care-i angajati in firmele dumneavoastra. Prea putini din tinerii care termina o facultate sau au o diploma in buzunar se potrivesc cu nevoile dumneavoastra. Si cred ca fiecare ati trecut prin acest efort.

Va trebui sa incurajam stagiul in intreprindere, va trebui sa gasim formule de subventionare si de avantaje fiscale ca sa luati inca de pe bancile facultatii tineri de buna calitate ca sa invete meserie, cum face doamna Dobrota, la Turnu Severin, la fabrica de anvelope gigant pentru industria minerita, in care am vazut, cu placere, tineri care studiau la sucursala din Severin a Universitatii din Craiova si care erau angajati, cu salariul minim pe economie, pe timpul verii, la fabrica la doamna Dobrota.

Si va mai spun ceva, langa fabrica asta, si o fabrica efectiv bine pusa la punct, am spus-o si la Congresul partidului, o spun si acum inca o data. A vrut sa vina langa fabrica asta o investitie americana, cei de la Catterpillar. Catterpillar, firma mare, americana, si au spus: Vrem sa nu mai luam din Romania exclusiv anvelopa, ci vrem sa facem si jentile, si vrem sa plecam cu produsul finit din Romania. Si au vrut sa investeasca langa fabrica de anvelope, o fabrica noua, cu 1000 de locuri de munca. S-au razgandit. De ce? Lipseau 900 de metri de drum pana in drumul judetean, de la fabrica...900 de metri de drum si pierzi o investitie de 40 de milioane de euro si 1000 de locuri de munca uite-asa!

Fiecare kilometru sau metru de infrastructura nefacuta ne costa mult mai mult. Este un prejudiciu multiplicat. Orice drum nenorocit pe care il stam cu orele, de fapt inseamna uzura, inseamna un produs exportat in timp mai lung, si inseamna decizia unui investitor strain sa mearga in alta parte. De-aia a mers Mercedes-ul la Ungaria. Putea sa vina la Cluj, sau la Timisoara, sau la Oradea, tot pe granita au venit. N-au venit la noi din lipsa de infrastructuri.

De aceea, cred ca parte a unei politici industriale active o reprezinta si problema accesului la infrastructuri.

Si ultimul punct pe care vroiam sa vi-l spun, la care tin foarte mult...Poate si experienta mea de viata, si in strainatate...Si este, de fapt, motivul principal al invitatiei mele.

In acest moment, trebuie sa regandim, la modul cel mai serios, modul de adoptare a deciziilor de politica publica in Romania. In acest moment, Consiliul Economic si Social este mai degraba o butaforie. Cu tot respectul pentru cei care lucreaza acolo. In acest moment, in Consiliul Economic si Social nu sunt reprezentati, la modul serios, industriasii Romaniei. Nu sunt reprezentati la modul serios cei care reprezinta capitalul strain din Romania, care angajeaza sute de mii de salariati in Romania. IMM-urile nu sunt reprezentate in Consiliul Economic si Social. Si, de aceea, va fac o invitatie. Vom regandi legea accesului. Investiti intr-o astfel de participare, reprezentativa, fara indoiala, pentru a putea sa dam CES-ului capacitatea analitica si dintii. Pentru ca orice proiect de Hotarare de Guvern, orice proiect de lege trece obligatoriu pe la CES. Trebuie sa inarmam acest instrument de dialog social cu reprezentativitate si cu capacitatea de a va spune punctul de vedere. Pentru ca, altfel, va veti intalni la diverse seminarii si o sa invitati presedinti si prim-ministri, o sa vina respectuosi sau mai putin la dumneavoastra, si pleaca cum au venit. De aceea, cred cu tarie ca trebuie sa regandim modul in care adoptam decizii in aceasta tara. Si va invit sa deveniti partenerii statului roman, dumneavoastra, reprezentantii industriei romanesti, a capitalului romanesc, a capitalului strain, intr-un efort de co-decizie. Daca nu, o sa ne plangem dupa aceea de ce, printr-un ordin al ministrului, se modifica sensul unei legi. O sa ne intrebam de ce legea salarizarii unitare este atat de imperfecta. O sa ne intrebam de ce sistemul de educatie nu raspunde, atat de mult cat ati dori, nevoilor mediului economic si a pietei de munca din Romania.

Daca ma intrebati pe mine... ceea ce am vazut in America si in Europa, in fiecare tara occidentala exista o masa rotunda a industriasilor din tara respectiva. Industrials around the table. Americana, europeana, nationala...Si invitatia mea, dumneavoastra decideti, este sa incercati sa deveniti o structura coerenta si activa in ceea ce inseamna pozitionarea dumneavoastra in societate, in adoptarea deciziilor, si sa puteti sa vorbiti in numele industriei romanesti. Sa puteti sa vorbiti legitim de interesele industriei romanesti.

Aici sunteti un esantion reprezentativ al celor care sunteti lideri industriali din Romania. Si, de aceea, ceea ce fac alte tari, ceea ce fac tari non-europene, care nu sunt in UE, uitati-la la masa rotunda a industriasilor din Turcia...Sa vedeti acolo forta, sa vedeti acolo capacitate de a influenta deciziile, de o maniera transparenta, fara smecherii si fara prietenii privilegiate intre cineva si altcineva. Vreau un cadru institutional transparent si predictibil in Romania. Vreau sa stiu ca o politica publica este discutata la modul serios cu partenerii sociali, cu mediul economic, cu mediul sindical, cu partenerii din societate, cu mediul academic, daca este cazul, in functie de specificul acelei probleme. De aceea, intr-un fel, mesajul meu este un mesaj de terminare a iluziei ca economia poate sa mearga bine fara interventia statului, de terminare a iluziei ca statul atotputernic poate sa rezolve problemele economice. Nu. Trebuie sa gasim un just echilibru intre piata libera, pentru ca piata libera si capitalism reprezinta solutiile pentru o societate moderna, dar si un parteneriat corect intre stat si mediul economic astfel incat sa putem sa gasim o versiune de capitalism care sa se potriveasca nevoilor societatii romanesti. Nu ni se potriveste capitalismul de tip anglo-saxon, nu este cultura noastra nationala. Nici cel scandinav nu este cel care poti sa spui...nu avem atat de multa solidaritate in societate. De aceea cred ca trebuie sa gandim impreuna un proiect, un model economic, dar si un model echilibrat de societate si de capitalism in Romania.

Daca nu vom gandi cu mintile proprii, si aveti aici enorm de multa experienta, oameni influenti, oameni puternici, oameni care aveti pe mana dumneavoastra destine a mii si zeci de mii de salariati, care se uita la dumneavoastra cu teama si cu speranta, cu frica de ziua, de locul de munca de maine. Si va invit sa faceti parte din aceasta elita romaneasca, in sensul modest, cu care sa gandim cu capul nostru ce vrem sa facem pentru urmatorii 20 de ani. Un presedinte este 5 ani de zile si dupa-aia pleaca sau mai are maxim un mandat. Nu conteaza. Stafeta intre lider si stafeta lucrurilor importante pentru Romania nu mai trebuie sa se opreasca la granita unui simplu Guvern. Toti am gresit, si eu am gresit. A facut Isarescu in anul 2000 un inceput de strategie durabila care era extrem de interesant. A facut domnul Iliescu, la final de 2004, o strategie de dezvoltare durabila pana in 2020, care era extrem de bine facuta. A facut Tariceanu, in 2008, o strategie de dezvoltare durabila, care va spun ca este aproape impecabila, cel putin ca redactare. Dar chiar nu putem sa punem in picioare un program pe cativa ani de zile, dincolo de un ciclu politic? Nu putem sa vedem ca avem in fata noastra, pana in 2020, un cadru predictibil de resurse europene? Ca in 2013 incepe urmatoarea perpectiva financiara europeana, 7 ani. Sa scoatem cat mai multi bani de la Europa acum, sa ne miscam mai bine la anul si in anii urmatori. Dupa-aia inca 7 ani, pana in 2020. Stim, de bine, de rau, ca vrem sa mergem in zona euro la 1 ianuarie 2015. Daca asta va fi decizia colectiva. Avem cadrul macro, stim limita la care sunt resursele. Chiar nu putem sa proiectam, dincolo de viata unui Guvern sau unui ministru?

Deci criza aceasta, intr-un fel, ne obliga sa ne trezim. Criza aceasta ne obliga pe noi, cei care reprezentam statul roman, si politicul romanesc, sa ne trezim. Criza aceasta si pe dumneavoastra va obliga sa iesiti dintr-o stare in care ati crezut ca individual sau in grupuri mici puteti sa rezolvati problemele firmelor pe care le reprezentati, a salariatilor pe care ii reprezentati.

Si, in ultimul rand, vreau sa spun un cuvant despre relatia intre stat si dimensiunea sociala, ca sa fim bine intelesi, unde stau eu din punct de vedere filozofic si al crezului meu politic. Sunt un om de stanga, progresist. Cred cu tarie ca am nevoie de un sector economic dinamic, de echilibru macro-economic, si de bani ieftini in economie. Acesta este obiectivul meu din punct de vedere economic. Un sector economic competitiv, si sa pot sa am intr-adevar banul ieftin pentru ca atunci toate lucrurile merg, atunci pot sa ma ocup si de social. Vreau sa va invit, recunoscand limitele statului roman, in ceea ce se numeste obligatia noastra sociala, pe care o facem, mai bine sau mai rau, fiecare dintre noi, sa intram intr-o relatie de parteneriat intre stat. Pe de-o parte, evident, o sa vedem, in viitorul cod fiscal, cum putem sa facem ca orice investitie sociala pe care o faceti...Aveti fabrica de confectii si n-aveti o cresa, ca sa poata sa-si lase, femeile care vin la servici, copilul in buna siguranta. Trebuie sa nu percepem taxe pentru acest tip de investitii. Ati vazut un teren de handbal sau de fotbal cu nocturna, de baschet, cum a facut Dobrota la Turnu Severin, ca salariatii mai tineri, si copiii lor, sa nu mai stea prin discoteci si sa stea cu drogurile pe dupa ei, sa faca sport. Ii scutim de impozite.

Stiti care este cel mai inalt standard ISO din lume? Nu e ISO 9001, ...sau ce mai nu stiu ce...Este ISO 26.000, care este cel mai inalt brand de corporatii din lumea asta, care este un brand de responsabilitate corporatista sociala. Aveti, uneori alaturi de stat, si in problema sociala si trebuie sa va ajutam sa mergeti mai departe cu business-ul, dar atunci cand vreti, pentru ca vreti, sa aveti salariati mai multumiti, mai motivati, mai performanti, mai bine educati, mai siguri pe ei, mai increzatori. Pentru ca este bine pentru business-ul dumneavoastra, statul sa devina un partener. Asa cum cred ca o lege a voluntariatului, in care sa incurajam pe cei care doresc sa mearga in miscarea de ONG-uri, mai ales in zona sociala, sa le consideram arii de militantism si activism, eligibile pentru pensie. Se intampla in toata Europa. Nu-i nimic nou ce va spun eu. Sau ca in relatia cu Biserica. Sa consideram ca ceea ce este misiune sociala a Bisericii trebuie stimulata. Si sa nu vorbim de constructie, exclusiv de constructie de biserici, e important, fara indoiala, dar sa vedem daca noi, ca stat, putem stimula componenta sociala si morala, evident, a stimularii unui parteneriat intre stat si dumneavoastra.

Deci, am vrut sa va spun acest lucru ca sa stiti de unde vin eu ca pilon filozofic. Sunt un om de stanga. Dar stiu ca, fara economie puternica, nu pot sa-mi ating obiectivele si nu pot sa-mi aduc aceasta tara la liman. In clipa in care avem jumatate de Romanie la tara si in orasele mici, fara acces la capitalism, fara acces la finantare, la un sistem bancar, la un sistem de servicii publice, dumneavoastra aveti o piata interna mai mica. Dumneavoastra, de fapt, reprezentam cu totii cat este Ungaria. Pentru ca jumatate din populatia Romaniei nu este participanta activ la circuitul economic modern. Aceste intrebari severe si serioase pe care trebuie sa vi le pun. Si vreau sa va asigur de ceea ce am spus la inceput: Voi asigura un climat de stabilitate politica, de consultare permanenta in societate, nu e treaba mea sa ma bag in ce face un minister si un prim-ministru, la detaliu, e treaba lor, si trebuie sa raspunda. Dar presedintele trebuie sa vegheze la axele strategice si la atmosfera generala din societate si la continuitatea marilor proiectelor in societate. Acesta este job description de presedinte. A fi implicat, respectuos fata de diviziunea muncii intre institutiile statului, si un partener de dialog. Si daca nu ma asculta colegii din partid, si uneori nu asculta, alteori asculta, in ultima vreme asculta...vreau sa mai spun ceva. Am nevoie de o coalitie care sa depaseasca coalitia de guvernare. Problemele Romaniei sunt atat de mari incat, inevitabil, politicul este prea mic, in sensul larg al termenului, ca sa poata sa rezolve de unul singur acest lucru....Deci, am nevoie de o larga coalitie, care nu este pro-PSD, ci este pro-Romania. Nu ma intereseaza daca aveti sensibilitati liberale, de exemplu. Nu ma intereseaza, atata vreme cat sunteti parteneri onesti in aceasta coalitie. Am nevoie de elita din provincie. Exista talent si resurse in judetele tarii incredibil de puternice. Am nevoie de elita diasporei romanesti, pentru ca acolo sunt oameni de exceptionala calitate, si oameni care pot sa ajute, direct sau indirect, la relansarea acestei tari.

Deci, veniti in acest tip de parteneriat. Veniti intr-un nou mod de a face economie, industrie si politica in aceasta tara. Daca nu este pacat de ce a fost acum 20 de ani cu Revolutia, e pacat de aceasta criza care, in alte tari, a provocat schimbari structurale si reforme accentuate si pana la urma e pacat de potentialul acestei tari si de munca dumneavoastra. Pentru ca ati muncit din greu. Si vreau sa terminam cu acel fetis in care spunem: omul de afaceri=om necinstit. Nu este asa. Omul de afaceri trebuie respectat. Omul de afaceri care este respectabil si isi achita datoriile fata de stat trebuie incurajat si trebuie sa fie exemple de succes. Sa educam in scoala voluntariat si antreprenoriat. Romanii nu sunt obisnuiti sa-si ia riscuri. Trebuie sa incurajam tinerii Romaniei sa invete ca a incepe o afacere reprezinta un lucru benefic pentru ei si pentru comunitate. Nu e o rusine sa fii om de afaceri. Nu e o rusine sa fii politician. Atata vreme cat iti faci datoria. Acesta este sensul invitatiei de aici, de la Brasov...m-am incins un pic pentru ca...vremurile sunt complicate, dar ceea ce v-am spus este dincolo de campania electorala, este crezul meu profund. Cu votul, vom vedea. O sa decida lumea. Dar acesta este crezul meu profund: e nevoie de un nou parteneriat intre stat si mediul economic romanesc. De aceea, va urez mult succes! Fiti un pic mai optimisti dupa intalnirea aceasta pentru ca nu se duce tara asta de rapa! Vom da stabilitate si un sens de directie. Si, impreuna, o sa devenim, asa cum este logica vietii si cum este, pana la urma, sansa acestei tari.

Va multumesc inca o data si multumesc ca ati venit de la distante atat de mari pentru aceasta intalnire.