Transcrierea emisiunii Tu decizi pentru Romania

Luca Niculescu: Bună seara şi bine v-am găsit. "Tu decizi pentru România" - aşa se numeşte emisiunea care începe în această seară la Televiziunea Română. În fiecare seară, candidaţii la preşedinţia României vor veni în studioul Televiziunii Române pentru a vorbi despre programul şi despre proiectul pe care îl au pentru România: politică internă, chestiuni economice şi sociale, politică externă, despre toate acestea vom discuta în fiecare zi cu invitaţii noştri. În această primă emisiune invitat este domnul Mircea Geoană, preşedinte al PSD, al Senatului şi candidat la preşedinţia României. Bună seara şi mulţumesc că aţi venit. 

Mircea Geoană: Bună seara. Mulţumesc de invitaţie.

Luca Niculescu: Domnule Geoană, avem 50 de minute în care vom discuta câte ceva despre toate pe care le-am enumerat, dar aş vrea să începem cu câteva chestiuni de actualitate şi, în primul rând, cu audierile care vor fi peste două zile ale miniştrilor din guvernul desemnat Croitoru, apoi pe 4 noiembrie va urma votul în plen şi v-aş întreba foarte direct dacă credeţi că există vreo şansă ca PSD să voteze pentru acest guvern?

Mircea Geoană: Niciuna. Pentru că suntem oameni serioşi, atunci când suntem într-o majoritate ne respectăm cuvântul dat. Am fost într-o majoritate cu cei de la PD-L şi, la ordinul domnului Băsescu, această majoritate s-a destrămat, suntem într-o majoritate care îl susţine pe domnul Johannis pentru prim-ministru şi... să fim oameni serioşi şi de această dată. De aceea, înainte de a intra în zona politică, daţi-mi voie să spun "La mulţi ani!" celor care sărbătoresc ziua numelui de Sfântul Dumitru, Dumitre, Dumitri, Mitică şi, de asemenea, să vă spun în amintirea celor care au servit Armata Română, pentru Ziua Armatei de ieri, ca fiu de militar, cât de mult respect această instituţie, pe care doresc să o vedem în continuare axul solid al statului român. 

Luca Niculescu: Vom avea ocazia să discutăm puţin despre armată, pentru că am câteva întrebări la sfârşit despre politica externă şi inclusiv despre Afganistan. Până atunci, revenind la acel guvern: Traian Băsescu, preşedintele, spunea că este destul de optimist că acest guvern va trece. Nu vă este teamă că există riscul ca unii dintre parlamentarii dumneavoastră, ai PSD, să voteze în favoarea guvernului?

Mircea Geoană: Am mai auzit speculaţii de acest gen înainte de moţiunea de cenzură. Nu, suntem oameni serioşi, am spus-o şi o spun foarte, foarte clar. Este, în acest moment, nefiresc şi nedemocratic ca o minoritate de 35% să impună unei majorităţi de 65%, ca şi cum într-o firmă, cineva care este acţionar minoritar, ar putea să decidă cu privire la acţiunile respectivei întreprinderi. De aceea, de fapt, este mai degrabă un joc de imagine. Propunerea nu este serioasă. Este, de fapt, un plan de a avea un fel de guvern Boc 3, pentru că piesele centrale, piesele grele sunt miniştrii PD-L, aceleaşi figuri arhicunoscute - domnul Blaga, domnul Videanu, domnul Pogea, oameni care în mod evident au o misiune de îndeplinit pentru domnul preşedinte Băsescu. Ceilalţi sunt, mai degrabă, oastea de strânsură, ca să spun aşa. Vă spun, de exemplu, că nu am o dificultate cu privire la domnul Bogdan Aurescu de la Externe. Sunt convins că toţi colegii mei vor vota fără dificultăţi.

Luca Niculescu: În favoarea lui la Comisia de politică externă.

Mircea Geoană: Da, mi se pare un nume onorabil. Deci unde vom vedea un nume onorabil, nu avem o problemă să spunem: "Da, domnule, este un profesionist bun". 

Luca Niculescu: Deci care a jucat rolul cel mai...

Mircea Geoană: Dar, politic vorbind, este vorba de o stratagemă a domnului Băsescu. Domnia sa vorbeşte acum de faptul că ar exista o aşa-zisă problemă cu interesul naţional. Interesul naţional rezidă, în primul rând, în şeful statului. Şeful statului dă tonul în politica românească. Şeful statului actual a avut o majoritate în 2004-2005 cu cei de la PNL, cu cei de la PUR şi cu cei de la UDMR în acel moment; a distrus-o imediat. A avut o a doua şansă după alegerile parlamentare cu o mare majoritate cu cei de la PSD şi pe aceasta a distrus-o. Deci este clar că în acest moment nu există nicio urmă de credibilitate cu privire la intenţia domnului Băsescu de a avea stabilitate politică. Domnia sa s-a obişnuit să crească atunci când este scandal. Scopul principal este ca până pe 6 decembrie să rămână domnul Blaga la Interne, domnul Videanu, domnul Berceanu, domnul Pogea, pentru că, de fapt, aceasta este intenţia reală a domnului preşedinte.

Luca Niculescu: Care sunt scenariile, dacă acest guvern nu va trece? Credeţi că vom rămâne cu Guvernul demisionar, demisionat Boc până la sfârşitul actualului mandat al preşedintelui?

Mircea Geoană: Acesta este planul domnului Băsescu şi cred că aşa se va întâmpla. Evident, va trebui să aşteptăm votul de săptămâna viitoare, cred că nu sunt surprize, există o majoritate solidă. Acest guvern nu are cum să aibă sprijinul parlamentului. După aceea, cred că însuşi domnul preşedinte Băsescu a făcut o precizare cu privire la intenţia sa că nu doreşte să pună un alt candidat până la alegerile prezidenţiale, ca să lase viitorului preşedinte acest drept. este, de fapt, o intenţie clară din clipa în care a bruscat relaţia cu PSD-ul. A avut un singur plan: să scoată PSD-ul de la guvernare şi să rămână singur pe resurse, pe informaţii, pe structurile de forţă, pentru că ceea ce este cel mai preocupant acum este că o mare majoritate a românilor au o teamă că aceste alegeri ar putea să fie fraudate şi acest sentiment de nesiguranţă faţă de procesul democratic reprezintă un virus foarte puternic la rădăcina democraţiei româneşti.

Luca Niculescu: Au această teamă şi pentru că mulţi oameni politici, inclusiv din partidul dumneavoastră, au vorbit despre pericolul unei fraudări a alegerilor, adică teama vine probabil în urma acestei declaraţii.

Mircea Geoană: Eu m-am uitat pe măsurătorile sociologice şi am văzut că în jur de 65% dintre români consideră că acest lucru este o posibilitate, ceea ce este foarte grav. Domnul Cristian Pârvulescu de la Pro Democraţia a vorbit în acelaşi sens. Nu este vorba de spusele noastre, ci este vorba de un sentiment pe care îl au românii şi cred că aceste alegeri vor trebui să fie asigurate de un climat extrem de transparent, pentru că, până la urmă, e vorba de reputaţia noastră în plan intern şi de reputaţia noastră în plan internaţional. 

Luca Niculescu: Exact, pentru că aici este totuşi o întrebare: când te gândeşti că România este o ţară membră a UE, a şaptea ţară din Uniunea Europeană, se vorbeşte despre fraudă ca şi cum ar fi Afganistanul măcinat de război.

Mircea Geoană: Aceasta este... de scandal, de s-a ajuns să avem în ţara aceasta o atmosferă de frică, de dezbinare, de scandal. Vreau să vă spun că este lucrul pe care îl aud de la marea majoritate a românilor când mă duc şi merg prin ţară şi am călătorit în aceşti ani în sute şi sute de comunităţi, am văzut zeci şi zeci poate sute de mii de oameni. Niciodată nu am văzut o mai mare frământare a românului obişnuit, a românului obişnuit, fie că este de la ţară, că este de la oraş, că este muncitor, că este salariat la stat, că este intelectual sau că este pensionar. Toată lumea spune: am obosit de scandal, este prea multă ceartă, este prea multă dezbinare, şi sentimentul acesta, evident, creează o stare de nelinişte şi o stare de preocupare, pentru că această criză politică suprapusă pe cea economică reprezintă cea mai proastă combinaţie posibilă şi de-asta cred că românii aşteaptă aceste alegeri prezidenţiale şi cu speranţa că, după aceea, ne vom putea aşeza, că vom putea să ne adunăm forţele, că vom putea să ne găsim încă o dată priorităţi comune în societate, şi rolul preşedintelui şi rolul şefului de stat este, în principal, să deseneze şi să adune în jurul lui oameni şi proiecte cu privire la marile direcţii de dezvoltare ale României. Vom avea de discutat despre ce fel de economie dorim să avem în anii următori, dacă am învăţat ceva din lecţia acestei crize, dacă am învăţat ceva, politicienii, începând cu noi şi începând cu mine, din aceşti cinci ani de mare dezbinare şi de mare luptă politică. Şi cred că românii acum aşteaptă, de fapt, înţelepciune, predictibilitate şi, până la urmă, acel tip de normalitate, acel tip de normalitate care nu înseamnă nici lâncezeală în proiect, ci înseamnă curaj, înseamnă determinare, dar înseamnă o Românie care se adună în jurul unui proiect naţional - aşa cum am avut un proiect naţional în primii 20 de ani, intrarea în Europa, intrarea în NATO, a fost un mare proiect naţional.

Luca Niculescu: Aici este de fapt întrebarea, adică vorbiţi de... atunci au existat proiecte naţionale, deci clasa politică, într-un fel, era "obligată" să se concentreze ca să coaguleze energiile. Imediat după ce am intrat în UE, la 1 ianuarie 2007, aceste energii parcă au fost descătuşate şi a început această dezbinare despre care vorbiţi şi dumneavoastră. În lipsa acestui proiect, pe care nu-l vedem acum, credeţi că energiile vor putea fi coagulate din nou?
 
Mircea Geoană: Românul are o vorbă şi românul are tot timpul dreptate - peştele de la cap se împute -, depinde de atmosfera pe care o imprimă cei care sunt la conducere. Eu nu cred că exista vreo problemă ca România, după ce am intrat în Europa, să-şi propună următorul proiect, acela să devenim o ţară europeană în profunzime. Eu când vorbesc de o singură Românie, mă refer la faptul că, dacă vrem, într-adevăr, să avem un proiect naţional pentru următorii 20 de ani - pentru că un preşedinte nu gândeşte în termen scurt, un preşedinte este un om care are viziunea, are claritatea şi are capacitatea de a anticipa viitorul - de aceea, este clar că, după ce am intrat în Europa, trebuia să transformăm integrarea europeană într-o şansă de modernizare a României, de ridicare a satului românesc, de eliminarea decalajelor între oraşele mai mari, marile metropole româneşti şi cele mai mici.

Luca Niculescu: Am un set întreg de întrebări despre asta, mai vreau să mai punctăm două-trei chestiuni de actualitate: 4 noiembrie va fi votul pentru acest guvern, de ce l-aţi împins tocmai pe 4 noiembrie? Nu putea fi votat mai devreme? 

Mircea Geoană: Azi am fost sesizaţi cu scrisoarea primului ministru desemnat. Săptămâna aceasta este dedicată audierilor în comisiile permanente. Este absolut firesc să-i întreb pe miniştri, în principal pe cei economici, dacă au învăţat ceva din această criză şi dacă acest program nou de guvernare aduce noutăţi din punct de vedere lupta împotriva crizei. Pentru că întrebarea pe care eu o pun celor care sunt astăzi în guvern şi domnului Băsescu, care a anunţat că am renunţat să ne batem cu criza, care a spus un lucru pe care nicio altă ţară europeană nu l-a putut măcar rosti în şoaptă, dar l-a spus: singura politică anticriză este acordul cu FMI. Nu este aşa - acordul cu FMI reprezintă un punct de sprijin, iar lupta împotriva crizei reprezintă un plan economic, un plan mai ambiţios şi mai îndrăzneţ. De aceea, această săptămână va fi dedicată acestui subiect, iar săptămâna viitoare, miercuri este o zi la fel de bună ca oricare altă zi ... 

Luca Niculescu: ...este şi ziua preşedintelui României, Traian Băsescu.

Mircea Geoană: Vă spun că este ultimul nostru gând cu privire la acest subiect. Ne-am gândit la modul practic, care este o zi bună - şi Camera Deputaţilor şi Senatul au plen separat, în ziua de marţi, Senatul are plen în ziua de luni, şi, atunci, ziua de miercuri este o zi în care putem să avem ambele Camere, cu toţi parlamentarii prezenţi, ca să poată să-şi exprime votul democratic în Parlamentul României. 

Luca Niculescu: Credeţi în sondaje, domnule Mircea Geoană?

Mircea Geoană: Eu sunt un om care cred foarte mult în ceea ce se numără după ce se termină votul, dar, atunci când se apropie de momente electorale atât de importante, încep să mă uit mai atent la ele. Când e vreme de pace, ca să spun aşa, mă uit mai degrabă cu curiozitate. Acum mă uit, pentru că într-adevăr, reprezintă o tendinţă, deci mă uit cu mai mult interes în această perioadă. 

Luca Niculescu: Citez o declaraţie o declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu: 'nu luaţi în seamă sondajele pe care partidele le dau spre publicare, pentru că fac parte din manipularea pe care partidele o fac în preajma campaniei şi în campanie'. Sunt multe sondaje care apar zilele acestea. Ultimul, de azi, publicat în "Evenimentul zilei', făcut de CURS, vă dădea cu un punct în spatele lui Traian Băsescu şi 50-50 în turul al doilea. Îl consideraţi realist?
 
Mircea Geoană: Nu cifrele contează, ci starea de spirit a populaţiei, ceea ce simt eu.
 
Luca Niculescu: Pe 6 decembrie şi pe 22 noiembrie, cifrele vor conta foarte mult.

Mircea Geoană: Vor conta, dar starea de spirit va dicta cifrele. Faptul că într-un ziar, care este perceput cel puţin ca fiind apropiat preşedintelui actual apare un astfel de sondaj, arată că într-adevăr probabil că cifrele sunt aproape de adevăr, dar starea de spirit este în mod clar schimbată, oameni care au votat Băsescu în 2004 spun că acum numai votează şi cred că în acest moment ne îndreptăm către un tur al doilea între principalii doi protagonişti, între Mircea Geoană şi Traian Băsescu; putem să vedem ca în turul doi românii să decidă. 

Luca Niculescu: În acelaşi sondaj se spunea ce spuneţi dumneavoastră, că Mircea Geoană are cele mai mari şanse să intre în turul al doilea, dar este şi candidatul pe care Traian Băsescu l-ar putea învinge cel mai uşor, spre deosebire de Crin Antonescu şi de Sorin Oprescu.

Mircea Geoană: Este puţină contradicţie în termeni, pentru că în toate sondajele în turul doi îi înving şi pe domnul Băsescu, şi pe domnul Oprescu, şi pe domnul Crin Antonescu, deci... contradicţie.

Luca Niculescu: Mai puţin cele ale CSOP, pe care le-am... 

Mircea Geoană: Mă rog, comandat de un partid politic, dar repet: sondajele sunt interesante, reprezintă o tendinţă, o fotografie într-un moment. Dar vă mai spun ceva: ceea ce este cel mai preocupant în sondajul pe care l-aţi menţionat şi în orice alt sondaj, pe care le facem noi, pe care le fac alţii, cutremurătoare este cifra de 80% dintre români, care consideră că ţara merge într-o direcţie greşită. Acest lucru este fără precedent în ultimii 20 de ani. Momente grele au mai fost, au fost momentele din '91-'92, a fost momentul din '99, cu o criză financiară foarte, foarte puternică, au fost momente de speranţă, momente de dezamăgire, dar niciodată 80%, opt din zece români să considere că ţara merge într-o direcţie greşită. Este un indicator de o gravitate fără precedent şi dacă există un lucru care va fi marea provocare a viitorului preşedinte, care va fi acela, românii vor decide, va fi să restabilească o minimă încredere a românilor în faptul că se poate guverna şi se poate administra o ţară în condiţii corecte şi în condiţii pentru cetăţean. De aceea, eu sunt extrem de îngrijorat de această stare de spirit extrem de negativă şi oamenii au dreptate, evident. Atunci când îţi vezi ameninţat locul de muncă, atunci când un ţăran vede că munceşte şi nu-i vine subvenţia la timp şi nu poate să-şi desfacă produsele agricole, atunci când un intelectual vede că valoarea sa adăugată la societate este desconsiderată, atunci când un român în continuare găseşte un loc de muncă prin străini decât acasă, acest moment este un moment extrem de delicat şi într-un fel poate că este bine că vin alegerile prezidenţiale, pentru că ele măcar vor produce o ruptură şi vor permite viitorului preşedinte, viitorului guvern, pe care sper să-l putem instala până de Crăciun, şansa unei munci mai serioase, mai credibile, care să reclădească puţină încredere în... societăţii româneşti. 

Luca Niculescu: Deci vom vedea tocmai ce puteţi face dumneavoastră, dacă veţi fi ales preşedinte, pentru a reclădi această stare de spirit, despre care vorbeaţi. Va fi o vizită a FMI la mijlocul acestei săptămâni. Credeţi că va dispărea această ameninţare ca salariile şi pensiile să nu mai fie plătite la timp, despre care vorbea încă o dată preşedintele României?
 
Mircea Geoană: Da, dar este puţin nesincer şi , cred, periculos, pentru că înainte de căderea Guvernului Boc, toată lumea spunea de la domnul prim-ministru Boc, preşedintele Băsescu, miniştrii PD-L că nu este niciun fel de risc cu privire la plata pensiilor şi a salariilor şi brusc, în clipa în care a căzut şi nu mai au o majoritate guvernarea respectivă, lucrurile devin dramatice. Eu salut prezenţa FMI la Bucureşti şi vreau să reamintesc celor care se uită în această seară la noi că singurul guvern care a fost capabil să ducă la bun sfârşit un acord cu FMI, fără convulsii sociale, care a crescut economia la cifra record din 2004 de 8,4% creştere economică, care a dus România în NATO şi a încheiat negocierile la Uniunea Europeană a fost un guvern PSD. Deci există la noi, în partidul pe care îl conduc şi inclusiv experienţa mea din America, din Europa şi de aici, de acasă, din România: capacitatea de a negocia în condiţii bune pentru ţară, acorduri care sunt constrângătoare - să nu ne facem niciun fel de iluzie, sunt şi condiţii destul de dure, care sunt în interior - dar vreau să-i asigur pe toţi cei care se uită la noi în această seară şi să vă spun că nu există niciun fel de risc şi că voi da personal în întâlnirea cu FMI şi pe cei pe care îi cunosc în străinătate şi la Washington, şi la Bruxelles, si în alte capitale europene, toate asigurările că România va sta pe un drum de predictibilitate. De aceea, românii trebuie să nu-şi facă griji cu privire la resursele pentru pensii şi pentru salarii. Grijile rămân în continuare pentru locurile de muncă, grijile rămân în continuare pentru un pachet anticriză, care într-adevăr să permită IMM-urilor să aibă puţin oxigen şi să mai reziste măcar câteva luni, 6-12 luni, celor care au pierdut locul de muncă sau au o situaţie deosebită şi care nu mai pot să plătească creditul la casă, faţă de care trebuie să găsim o formulă de sprijin temporară, nu să-i uităm pe cei rău-platnici, atenţie foarte mare, dar cei care sunt de bună credinţă şi buni platnici...

Luca Niculescu: Dar să vorbim despre propunerea dumneavoastră, care este de a face un moratoriu asupra restanţelor la bancă de aproximativ un an, de 12 luni. 

Mircea Geoană: Este ceea ce au făcut italienii. Băncile din Italia au acceptat... Eu sper ca în cele din urmă şi băncile din România să accepte ca, pentru 12 luni să se îngheţe practic plata principalului, să se plătească decât rata dobânzii, iar după 12 luni de zile, să se revină, fără să se schimbe condiţiile. În aceste condiţii, şi întreprinderea mică şi mijlocie are de câştigat, pentru că mai are oxigen şi îi prelungim într-un fel şansele de restabilire a unei situaţii economice bune. De asemenea este un lucru bun şi pentru bănci, pentru că ce poate să facă o bancă? Execută un IMM, încă un IMM, încă un IMM. Se trezeşte că are, în faţa porţii băncii, 1.000 de maşini şi 30 de hale industriale. 

Luca Niculescu: Dar aţi vorbit cu băncile? Sunt de acord? Am văzut nişte reacţii după declaraţia dumneavoastră, care erau...

Mircea Geoană: Eu sunt de acord şi aş vrea să nu fie văzută ca o chestiune politică, şi chiar fac apel la sobrietate. Nu e vorba că propune Geoană. Geoană are un mare avantaj. Eu am un doctorat în economie mondială, şi am marea curiozitate să citesc ce fac şi alţii, şi vă spun că, în fiecare noapte, când ajung seara, şi din campanie şi, pe telefon - că acum sunt telefoane care te poţi uita pe Internet, foarte uşor, vă dau cuvântul meu că, primul lucru pe care-l, chiar înainte de a citi presa românească. Presa românească poţi s-o afli şi a doua zi dimineaţă, citeşti ziarul a doua zi. Mă uit la ceea ce au făcut alte guverne din ţări europene, lupta împotriva crizei. Şi, atunci când văd că în Italia se întâmplă un lucru, când văd că în Bulgaria, în Bulgaria - poate că Italia şi Anglia reprezintă exemple de ţări mai puternice decât România - văd că se găseşte o soluţie ca, pentru această iarnă, să scadă factura la întreţinere, cu 30%, temporar, pentru o iarnă, cât e criză, când văd că noul guvern socialist de la Atena, din Grecia, vine cu un mecanism de subvenţionare a ratei dobânzii, de către stat, prin garanţie de stat, pentru a ajuta firmele care acum trebuie să ia credit de la bancă, foarte scump, când văd că alte ţări, cum este Polonia. Polonia a rezistat şi nu a intrat în recesiune economică, pentru un singur mare motiv; pentru că a avut de fapt fermieri şi ţărani polonezi, care au produs şi au exportat, au folosit, pentru piaţa internă, produse poloneze, şi au exportat, pe piaţa europeană, produse agroalimentare poloneze. 

Luca Niculescu: Au şi un consum intern...

Mircea Geoană: Vă spun, până la urmă şi la urmă, ce are de făcut un lider în vremuri dificile? În primul rând, să unească naţiunea, să încerce să dea un sentiment de calm şi de predictibilitate şi, doi, să meargă şi prin vecini să spună, măi, nu cumva sunt idei mai bune...

Luca Niculescu: Apropo de vecini, sunt multe ţări care reduc impozitele. Noul guvern german a anunţat că va reduce impozitele. Suedezii fac la fel. În Italia se va renunţa la taxa profesională, un lucru pe care Franţa l-a făcut deja. Pe când dumneavoastră - mă uitam în programul dumneavoastră - vreţi să măriţi impozitul, un impozit de 20% pentru veniturile care depăşesc 3.000 lei.

Mircea Geoană: Eu cred că în perioada de criză cel mai rău lucru este să creşti taxele. Dacă există posibilitatea de a reduce taxele, să o facem. Nu este foarte bun spaţiu de manevră aici. Un singur lucru vreau să spun celor care sunt pe bună dreptate preocupaţi de impozitul minim, aşa-zisul forfetar, nu este chiar un forfetar, că în Codul fiscal, care se află în analiza parlamentului, vom elimina acest impozit care a sufocat foarte, foarte multe firme de talie mică din România. Dacă vom putea găsi la anul resurse suplimentare pentru buget, voi fi în favoarea unei reduceri limitate de taxe acolo unde putem să o facem, dar cred că la modul sobru şi la modul nepropagandistic, în acest moment trebuie să ne propunem să rămânem cu taxele care sunt acum. Dacă mă întrebaţi pe mine, ca om de stânga, da... 

Luca Niculescu: Am văzut în programul dumneavoastră că vreţi un impozit de 20% pentru veniturile care depăşesc 3.000 de lei.

Mircea Geoană: Există o dezbatere despre un nou model economic şi despre un nou cadru fiscal, pe care l-am lansat în dezbatere publică. Am spus-o de multe ori, nu cred că până la relansarea economică trebuie să ne apucăm să umblăm la taxe acum. Dacă vom putea să avem o discuţie despre el fel de model economic şi ce fel de model fiscal, o s-o facem după ce avem o anumită perioadă de creştere economică. Mă întrebaţi pe mine, ca un social-democrat modern. Cred că este nedrept şi este şi contraeconomic ca cineva care este foarte bogat să plătească aceleaşi dări cu cineva care este sărac. Nu cred că este un lucru corect şi nu cred că este un lucru economic corect, dar acum este criză. A umbla acum la sistemul de taxe este un lucru...
 
Luca Niculescu: Deci nu vreţi să umblaţi la cota unică acum?

Mircea Geoană: Acum nu. După ce...

Luca Niculescu: Eu vă citesc din programul dumneavoastră. „Susţin introducerea unei cote de impozit de 20% pentru veniturile care...”.

Mircea Geoană: Am spus că, în opinia mea, va trebui să mergem către un TVA diferenţiat, cu TVA redus la alimentele de bază, serviciile de bază. În opinia mea, trebuie să mergem şi cu contribuţiile de asigurări sociale mai jos, pentru a scădea presiunea pe angajator şi pe angajat, dar această discuţie se face, domnule Luca, aşa cum ar trebui să se facă: cu o dezbatere naţională, timp de cel puţin şase luni, nouă luni de zile. Va trebui să pun în dezbatere publică ce fel de model economic avem pentru viitor. Mai crede cineva în România, vreo secundă, că ne vom putea dezvolta la rate înalte de creştere prin speculaţii imobiliare şi prin credit luat cu buletinul şi prin importuri? Evident că nu. Este nevoie de o dezbatere în societate, e nevoie de a aduce ceea ce sunt valorile mele de om de stânga. 

Luca Niculescu: O dezbatere, dar tocmai, care sunt propunerile dumneavoastră? Pentru că trebuie mai multe puncte de vedere, ca să... 

Mircea Geoană: În primul rând, lecţia cea mai banală, lecţia cea mai simplă este că cel mai rapid mijloc de repornire a economiei este investiţia în agricultură. Sunt şi bani europeni foarte mulţi, sunt şi câteva probleme care pot fi rezolvate relativ repede. ...şi o cer toţi ţăranii şi agricultorii şi fermierii din România, este: măcar subvenţia să vină la timp. Oamenii spun: 'daţi-ne subvenţia la timp, nu ne mai daţi subvenţia după ce am pus cultura, ne daţi subvenţia după ce a trecut sezonul'. Şi acest lucru poate fi făcut. E vorba de disciplină, nu e vorba de nimic altceva. Doi: subvenţiile care au fost angajate trebuie să fie date în cuantumul care a fost stabilit. Deci, în bugetul de stat pe acest an a fost prevăzută subvenţie pentru bovine de 5, 7 milioane de lei vechi şi ne trezim cu domnul...

Luca Niculescu: ...pe cap de bovină... 

Mircea Geoană: ...cu domnul Berceanu, care a fost... este şi acum la agricultură, spune că nu mai dă decât 2 milioane de lei vechi. Cei care sunt crescători ...

Luca Niculescu: Până acum o lună a fost Ilie Sârbu, ministrul dumneavoastră.
 
Mircea Geoană: Nu, dar a prins în buget. A fost o promisiune a domnului prim ministru Boc, atunci când a redus, la o rectificare de acum câteva luni de zile, bugetul agriculturii, a spus-o în faţa televiziunii, în faţa poporului, în faţa ţăranilor din România, şi a spus: la toamnă, când... se dau subvenţiile, mă duc la Trezorerie, deci la Ministerul Finanţelor, şi dau banii înapoi. Nu i-a mai dat. Crescătorii de ovine primesc zero subvenţie. Ce o să facă oamenii aceştia? Cei care sunt... care au acum probleme cu vânzarea şi desfacerea laptelui, trebuie să găsim o soluţie pentru dânşii. De aceea, din punctul meu de vedere, în acest moment, agricultura reprezintă cea mai mare şansă de a produce... 

Luca Niculescu: Unde vreţi să investiţi? Pentru că nu cu subvenţia care, sigur, dacă vine, e foarte bine, dar nu cu alocarea ei veţi dezvolta masiv agricultura, unde vreţi să dirijaţi aceşti bani? În subvenţii, în dezvoltarea mediului rural, în ce direcţii? 

Mircea Geoană: Sunt două axe importante: un prim ax este cel legat de depozitare, sortare, etichetare, şi aici există câteva propuneri, o parte avansată de colegii din partid, cu privire de crearea pe terenurile şi cu costurile Agenţiei Domeniilor Statului a unui număr de centre de colectare, sortare şi etichetare, care să pună la dispoziţia celor care au probleme cu desfacerea şi cu colectarea, astfel de centre. De asemenea, există o propunere interesantă din partea AGROSTAR, cu care am vorbit în ultimele săptămâni, cu privire la crearea de centre de colectare, depozitare şi desfacere, inclusiv pe bani europeni, e un proiect foarte interesant. În al doilea rând, ceea ce este o iniţiativă interesantă, pe care o susţin, este crearea Camerelor agricole. Pentru că problema pe care o au foarte mulţi ţărani şi fermieri este că trebuie să bată zeci de kilometri, din comuna în care lucrează până în capitala de judeţ, pentru a lua consultanţă agricolă, pentru a putea primi informaţii cu privire la banii europeni, pentru, până la urmă, a-şi lua drepturile respective. Deci, ideea Camerelor de comerţ este, de fapt, deplasarea specialiştilor din agricultură de la minister şi de la judeţ către comune sau măcar la comunele mai mari care pot să deservească în jurul lor o arie puţin mai mare. Asta ar însemna că ducem consultanţa agricolă mai aproape de fermier şi de ţăran. Acest lucru va ajuta şi pe ţăranii care sunt mai în vârstă, care au dificultăţi cu deplasarea. De multe ori, ca să iei o subvenţie de 2 milioane de lei, faci două-trei drumuri până la Craiova sau până la capitala de judeţ, care te costă un milion şi jumătate. Deci, sunt lucruri simple care pot fi făcute în această zonă. De asemenea, este evident în acest moment că problema motorinei şi a preţului şi a accizei la motorină este un subiect foarte mare. 

Luca Niculescu: Şi aici există o subvenţie.

Mircea Geoană: Există o subvenţie, dar sunt ţări europene - şi aici vreau să dau exemplul Angliei, de această dată - care au făcut un lucru destul de simplu: au venit cu un pigment şi au colorat motorina în roşu, faimoasa motorină roşie din Anglia, ştiu că am avut şi noi o discuţie în 2004 pe acest subiect... pentru că teama este că de multe ori dacă te duci cu acciză redusă pentru motorină, încep să apară tot soiul de... 

Luca Niculescu: ...da, şi apare traficul de... 

Mircea Geoană: ...trafic... şi te trezeşti că nu mai ştii dacă motorina care e destinată agriculturii nu cumva e folosită la camioane sau este, pur şi simplu, direcţionată în alte zone. Deci, dacă se doreşte, se pot face lucruri care sunt relativ simple.

 Luca Niculescu: Aţi spus un lucru. Aţi spus că vreţi ca pe mesele românilor să se găsească mai multă mâncare românească, şi vă întreb, pentru că trăim în Uniunea Europeană, unde circulaţia bunurilor şi a serviciilor este literă de lege. Mâncarea poate să circule, din Spania, până în România şi din România, până în Spania, fără probleme. Cu condiţia să nu fie... 

Mircea Geoană: Sigur, dar în condiţiile în care ne-am apucat să investim într-o agricultură care o să fie ceva mai performantă - şi am ajutat aceşti oameni să-şi facă produsele lor - dintr-o ţară care poate hrăni 80 de milioane de oameni, care este România, o ţară care a devenit ţară importatoare de 70% din produsele agroalimentare. Deci, în clipa de faţă, eu aş spune că este o problemă de securitate alimentară a României. Fiecare roşie din import - n-am nimic cu competiţia liberă, dar sunt un pic mai naţionalist, de la o vreme... din punct de vedere economic, pentru că, în acest moment, este clar că fiecare roşie din import, fiecare bucată de brânză din import înseamnă îndatorarea României, iar pentru orăşeni, în mod evident, acest lucru reprezintă o problemă cu privire la calitatea şi la preţul acestor produse. Mă uitam la un efect destul de pozitiv a unei iniţiative pe care am avut-o şi noi, aceea de a avea... de a legifera codul de conduită pentru supermarketuri, pentru că, de foarte multe ori, producătorul român este "sufocat" de dominaţia, de cvasimonopolul marilor lanţuri de distribuţie din România şi, de multe ori, există atât de multe: taxă de raft, taxă de supraraft...
 
Luca Niculescu: ...sunt peste tot, nu numai în România există astfel de...

Mircea Geoană: Haideţi să încercăm, prin metode care sunt europene, să ne protejăm interesul naţional, să ne protejăm producătorii naţionali. Nu este nimic rău în acest lucru, nu "rupem" regulile europene care spun că a-ţi ajuta propria industrie naţională - şi agricultura reprezintă o ramură de bază a economiei naţionale - reprezintă un lucru pe care orice lider şi orice om politic trebuie să o facă. 

Luca Niculescu: Ce-a făcut domnul Ilie Sârbu pentru a rezolva o parte din aceste probleme?

Mircea Geoană: A făcut destul de mult în zona recuperării întârzierilor pentru absorbţia fondurilor europene. Este o întârziere care a început din 2005, când în loc să ne apucăm să ne pregătim pentru intrarea în Europa, la 1 ianuarie 2007, a început scandalul politic Băsescu - Tăriceanu, ruperea alianţei PNL - PD, şi aşa mai departe. Deci, domnul Sârbu a făcut câteva lucruri foarte bune. A transformat tot ce înseamnă agenţiile de plăţi, tot ce înseamnă chestiuni legate de instituţiile necesare absorbţiei fondurilor europene să devină operaţională, şi este regretabil faptul că atunci când am fi avut prima toamnă în care se puteau da subvenţiile la timp - şi aici era totul pus şi în buget, şi din punct de vedere instituţional - a apărut această criză politică care a făcut, de fapt, să perturbăm un an agricol atât de important. 

Luca Niculescu: Dacă ar fi rămas domnul Sârbu spuneţi că n-ar fi fost această problemă, că subvenţiile ar fi fost date la timp, că s-ar fi primit toţi banii... 

Mircea Geoană: Nu spun că era perfect, dar vă spun că n-ar fi fost o sincopă cu privire la subvenţiile pentru crescătorii de animale, - care v-am spus - ar fi fost banii care erau în buget. Deci, din punctul meu de vedere, această instabilitate la nivelul conducerii Ministerului Agriculturii, cinci miniştri în cinci ani reprezintă şi o cauză a întârzierilor mult mai serioase din agricultura românească. De aceea, trebuie să facem, odată pentru totdeauna, să spunem: este un guvern... haideţi să-şi găsească o majoritate, hai să fie un ministru cât mai competent cu putinţă, hai să dăm cei mai buni specialişti şi haideţi să ne apucăm să facem treabă, pentru că legenda Meşterului Manole că cineva construieşte, după aia trebuie iarăşi să dărâmi, şi iar să construieşti ne costă mult prea mult şi trebuie să înceteze în România. 

Luca Niculescu: Vorbind despre agricultură, tot la acest capitol aţi lansat dumneavoastră o cifră, de fapt două cifre, acum un an: cei 20, care, apoi, au devenit 25 de mii de euro, pentru tinerii care se vor întoarce din străinătate, în România, şi care îşi... care vor veni aici, urmau să primească 20 sau 25 de mii de euro, după care aţi spus că este vorba de fonduri europene - la o distanţa de aceste două declaraţii... bani gheaţă. 

Mircea Geoană: Nu. Eu de la început am spus că sunt bani europeni.

Luca Niculescu: "Bani gheaţă". A fost aceasta expresie.

Mircea Geoană: Vă dau un exemplu: deci, la ora aceasta sunt 600 de tinere familii care au accesat aceşti bani - 25 de mii de euro. Am povestit şi cu altă ocazie: mă duc şi mă întâlnesc cu oameni prin ţară şi mă întâlnesc cu familii de tineri care mi-au spus... o familie din Salonta... familia Ţârlea mi-a spus că a luat, practic, în patru săptămâni banii ăştia - extrem de rapid şi extrem de uşor. Sunt 16000 de familii care ar putea să acceseze acest proiect. Sunt alte... mult mai multe familii care ar putea accesa şi alte fonduri europene. Deci, ceea ce de foarte multe ori pare să fie o promisiune fără acoperire de foarte multe ori reprezintă lucruri pe care le cunosc şi le anticipez. De aceea pot să vă spun că vor fi în continuare resurse semnificative pentru agroturism, de exemplu. Sunt sute de milioane de euro pe măsuri europene pentru sprijinirea agroturismului. Unde sunt foarte mulţi români în străinătate, în ce tip de activităţi? Unii sunt constructori, alţii lucrează în alte zone. Eu am întâlnit foarte mulţi români în străinătate, care lucrau în pensiuni de agroturism şi mi-au spus. Am întâlnit o familie din Bacău, undeva prin Italia, şi mi-au zis: "Domnule Geoană, dacă am putea să avem acces la puţină consultanţă şi la banii ăştia europeni, am veni în două minute acasă, pentru că am învăţat să lucrăm aici, ştim cum se face, ştim ce înseamnă şi alimente ecologice, ştim ce înseamnă şi un pic de servicii de mai bună calitate, un zâmbet când vine un turist"- lucrurile astea mărunte, pe care să le învăţăm. 

Luca Niculescu: E o problemă totuşi cu pensiunile agroturistice. Am văzut şi la Televiziunea Română un reportaj cu oameni care se plâng că nu mai au bani să le ţină pentru că sunt mult mai puţini turişti anul acesta decât au fost anul trecut. 

Mircea Geoană: Pentru că nu există o viziune...

Luca Niculescu: Şi nu mai pot să mai dea banii înapoi, s-au împrumutat.

Mircea Geoană: Pentru că nu există o viziune integrată cu ei la stimularea turismului în România. Dar din punct de vedere bani, bani pentru dezvoltarea activităţii în mediul rural, sunt bani mulţi. Eu anticipez că dezvoltarea satului românesc, nu în lucruri extraordinare, să nu ne apucăm să promitem lucruri care nu se pot face, dar o stradă de Doamne ajută, în loc de o uliţă să faci o stradă într-o comună, să poţi să ai un cămin cultural de Doamne ajută, să poţi să ai o şcoală bine pusă la punct... 

Luca Niculescu: În cât timp le vedeţi? 

Mircea Geoană: Depinde de banii pe care îi vom avea. Dar depinde foarte mult cât de repede revenim la rată înaltă de creştere economică, avem banii europeni şi eu mi-aş propune, dacă ar fi un obiectiv, ca măcar la anul, în 2010 să devenim beneficiari neţi ai banilor europeni, pentru că până acum, de trei ani de zile, suntem contributori neţi la banii europeni. 

Luca Niculescu: Dacă vorbiţi cu comisarul român, domnul Orban, vă spune că nu e adevărat. Am avut această discuţie aici, în platou. 

Mircea Geoană: Din punct de vedere plăţi efectuate, deci proiect care se întâmplă şi bani luaţi şi proiect făcut, răspunsul este că suntem în continuare contributori neţi la bugetul european, deci dăm mai mult decât primim. Din punct de vedere plăţi angajate, este probabil undeva pe la mijloc. Eu aş vrea ca în 2010 să putem să fim din punct de vedere bani angajaţi pe plus, nu pe minus, pentru că nu mai sunt mulţi ani până în 2013 şi ne trezim că din cei 32 de miliarde de euro, pe care ar trebui să-i luăm şi care, împreună cu banii noştri, să însemne o injecţie în satul românesc, o injecţie de resurse, de proiecte, de modernizare... Ieri, am fost în judeţul Neamţ, la Piatra Şoimului, şi m-am bucurat să văd că primarul de acolo, alături de mulţi alţi primari de la toate partidele, nu vorbesc doar de primarii PSD, au avut deja foarte multe proiecte pe măsura 322, o măsură de dezvoltare rurală... 

Luca Niculescu: 322?

Mircea Geoană: 322 - asta este titulatura europeană.

Luca Niculescu: Eu mă gândeam doar la o coincidenţă...

Mircea Geoană: Niciun fel de coincidenţă. Acolo e vorba de proiecte, în care e vorba de canalizare, de epurare, de căminul cultural. Am şi rămas... Adică sună puţin poate prea englezesc, aşa, activităţi sociale de tip 'after school', adică program prelungit la şcoală, când sunt părinţii sau bunicii plecaţi la muncă, fie la câmp, fie la oraş, undeva. Deci uşor-uşor, dacă ne apucăm să lucrăm împreună şi venim cu un plan rânduit si ne apucăm să investim metodic, nu haotic, nu pe ochi frumoşi, nu pe criterii politice, dar pe criterii de dezvoltare, putem să creăm la ţară locuri de muncă pe lângă agricultură şi în activităţi adiacente şi ăsta ar fi, de fapt, marele rezervor neutilizat al României. Când ai jumătate din populaţia României, care trăieşte la ţară sau în oraşele mici, care sunt multe dintre ele comune mai măricele - hai să nu ne furăm căciula, unele dintre ele sunt comune declarate oraşe - pentru că atunci când ai jumătate din populaţia României şi tu te prefaci că îi dai sprijin şi, de fapt, ei nu sunt prinşi în circuitul economic naţional, aceasta este prima chestiune de făcut. A, că trebuie să investim din nou şi să spunem că industria reprezintă pentru noi o prioritate şi că s-a greşit când s-a spus că este un morman de fiare vechi, da. Că e sectorul energetic care trebuie modernizat. Eu am lucrat în energie până în '89. Suntem cei mai ineficienţi din punct de vedere energetic - evident că da, energiile regenerabile - evident că da, infrastructură - evident că da... 

Luca Niculescu: Nu avem timp să discutăm despre toate astea acum. 

Mircea Geoană: ...dar prima care poate fi făcută şi care este şi o chestiune legată de ceea ce am eu ca viziune - o singură Românie - nu pot să accept că un copil care se naşte la ţară sau care este într-o familie necăjită, să nu aibă acces la o şcoală corectă în defavoarea acestuia faţă de un copil născut într-o familie înstărită. Aceste lucruri sunt... 

Luca Niculescu: Asta s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, adică s-a tot întâmplat. Nu cred că a existat ceva spectaculos, care să se fi întâmplat acum, în ultimii doi ani, adică cei care s-au născut la sat, din păcate, întotdeauna au avut aceste şanse... 

Mircea Geoană: Nu întotdeauna. Nici pe vremea comunismului, nici pe vremea regelui nu a fost atât de nedreaptă societatea românească. De aceea, când vorbesc de creştere economică şi vreau să vă asigur că vom putea să revenim relativ repede - eu cred că 2010, pe final, va fi un an pe care îl putem încheia pe un mic plus din punct de vedere economic pe tot anul, dar vă garantez că dacă vom reveni la rate înalte de creştere şi o să avem din nou creştere de 4-5-6%, să sperăm că o să vină acea vreme, dacă vom avea acelaşi model de dezvoltare, pe care l-am avut în ultimii ani de zile, vom fi o Românie tot mai separată. Au fost zece ani de creştere economică, dintre care ultimii patru-cinci ani au fost ani foarte, foarte buni. Nu s-a simţit în reducerea decalajelor, nu s-a simţit în infrastructurile României - am rămas cu aceiaşi kilometri de autostradă cum a avut în 2004. Deci este clar că este ceva greşit cu modelul de dezvoltare al României şi cu disciplina pe care trebuie să opunem în practică guvern după guvern, guvern după guvern, ministru după ministru şi rolul preşedintelui este să vegheze ca aceste mari direcţii sunt respectate de către guvernele care vin.

Luca Niculescu: Ce sectoare credeţi că vor ieşi primele din criză? 

Mircea Geoană: Cred că vom putea să investim în sectorul de construcţii, dacă vom înlocui programul "Prima casă", aşa cum este construit astăzi, care, de fapt, garantează, cu banii statului, un miliard de euro, tranzacţionarea de apartamente vechi, şi acolo nu câştigă decât banca şi cu notarul şi, eventual, sunt fericiţi cei care vând şi cei care cumpără, dar, ca efect de antrenare în economie, eu aş pune aş pune acest miliard de euro, pentru un program de locuinţe pentru tineri, cu chirie, complet echipate, de aceiaşi bani, care să poată să permită ca pe orizontala industriei... Am fost la Ploieşti, acum câteva zile, şi am fost la o mică fabrică de mobilă, acţionari români, apropo de naţionalismul economic - "Fortismob", cred că se numea - vreo 200 de angajaţi, mobilă ieftină pentru tineri şi i-am întrebat pe cei de acolo, pe acţionari şi pe muncitori, zic: "Oameni buni, dacă am avea un program de locuinţe, în care să mobilăm complet, să spunem, 50.000, în doi ani de zile, de locuinţe, ce ar însemna pentru industria mobilei din România?" Şi spune: "Domnule preşedinte Geoană, păi, dacă am avea să dăm atâtea şifoniere, atâtea paturi, atâtea noptiere...". Şi, după aia, m-am dus şi i-am întrebat pe cei care fac prize şi ştechere sau la "Arctic" Găeşti, care fac frigidere, sau după aia, dacă mergi la cineva care face ţigle, la cineva care face faianţă, la cineva care face... 

Luca Niculescu: ...

Mircea Geoană: Vă dau un exemplu de ce înseamnă un program guvernamental. Dacă nu e guvernamental, atunci laşi piaţa să funcţioneze şi încerci prin diverse metode să influenţezi un sector sau altul, dar un program guvernamental anticriză înseamnă că trebuie să aibă cel mai mare efect de antrenare economică, care să producă cele mai rapide efecte pentru locuri de muncă şi pentru înviorarea sectorului privat. De aceea, eu aş spune că sectorul de construcţii şi cu agricultura reprezintă cele care... cu stimulentul cel mai rapid, subvenţie la timp şi aici un program guvernamental de înviorare ar putea să reprezinte primele două motoare, care să înceapă să relanseze economia naţională. 

Luca Niculescu: Mai avem zece minute din această emisiune. Aş dori să discutăm, la final, câteva chestiuni de politică externă. V-aş propune însă, înainte să urmărim spotul electoral, unul dintre ele, cu care vă prezentaţi în această campanie.(...)

Luca Niculescu: Mircea Geoană, prezent în studioul Televiziunii Române. Politica externă. Domnul Geoană, a fost vicepreşedintele american, la Bucureşti, Joe Biden, la sfârşitul săptămânii trecute. Analiştii de politică externă din România, din Cehia, din Polonia şi din alte ţări din regiune, au prezentat această vizită ca un fel de răspuns, de liniştire a reproşurilor, pe care lideri din aşa-numita nouă Europă le făcuseră noii Administraţii de la Washington. Aţi scris un editorial, dumneavoastră, în "New York Times", în care mi s-a părut că apreciaţi actuala politică americană în regiune. V-aş întreba dacă totuşi nu aveţi nimic de reproşat Administraţiei americane în ce priveşte politica faţă de România, acum?
Mircea Geoană: Nu cred că reproşul este atitudinea cea mai bună, ci anticiparea mutaţiilor pe plan internaţional. Evident că, în acest moment, principala preocupare a Administraţiei americane şi cred că şi a Europei şi a Federaţiei Ruse şi a Chinei, a marilor puteri, în această perioadă, o reprezintă focarul de instabilitate din Afganistan - Pakistan. Dacă se întâmplă - Doamne fereşte!, cum spune românul - să cadă Pakistanul, în mâna forţelor talibane, şi să fie o putere nucleară, alături, de riscul nuclear iranian, deci, numai dacă eşti insuficient de experimentat, nu poţi să-ţi dai seama că, în mod firesc, atenţia principală merge către focarul cel mai mare de instabilitate, care este în acea zonă. De aceea, eu nu împărtăşesc această teamă, această senzaţie, că americanii ne-au sedus şi ne-au abandonat. Nu este aşa! Pentru că noi suntem la fel de relevanţi sau poate chiar mai relevanţi decât înainte. România este, de exemplu, o ţară care este interesantă geostrategic, nu pentru simpla relaţie între Est şi Vest, ci pentru că locaţia la Marea Neagră şi poziţia noastră reprezintă o poziţie extrem de interesantă, pentru tot acest arc de instabilitate şi acest arc de interes pentru Europa şi America. De aceea, ceea ce am scris în "New York Times" şi a apărut şi în "International Herald Tribune", i-am spus că avem o obligaţie reciprocă, să întreţinem o astfel de relaţie. Eu am fost ambasador în America, împreună cu domnul Biden, care ne-a vizitat. Împreună cu administraţia Clinton, am pus bazele Parteneriatului strategic româno-american. Vă spune cineva care cunoaşte America, probabil, mai bine decât alţi oameni politici din România, şi vă spun că o mare putere, tot timpul trebuie s-o cultivi. Eu cred că a fost o greşeală, de exemplu, afirmaţia domnului Băsescu, din anul 2004, spunând că este o axă Washington – Londra - Bucureşti, pentru că atunci în mod automat iriţi Parisul, iriţi Berlinul. Dacă spui că există o axă, înseamnă că ceilalţi sunt mai puţin importanţi. 

Luca Niculescu: Era o axă de securitate.

Mircea Geoană: E adevărat, dar, în acelaşi timp este vorba de semnale, pe care...

Luca Niculescu: Sunt ţările cele mai implicate în NATO, SUA şi Marea Britanie.

Mircea Geoană: De aceea, este evident, pentru mine, că Administraţia americană are acelaşi interes pentru zona noastră. Au o abordare diferită, cu privire la sistemul antirachetă, pe care-l propun. Administraţia Bush avea un sistem care ar fi putut să devină operaţional peste un număr de ani, foarte costisitor. Administraţia Obama vine cu ceva mai operaţional, ceva mai accesibil. Eu unul nu îmi fac atât de multe griji cum îşi fac alţi oameni. 

Luca Niculescu: Securitatea costă. A spus-o şi preşedintele Traian Băsescu, cu ocazia întâlnirii cu Joe Biden. Probabil că aţi discutat şi dumneavoastră, asta, cu vicepreşedintele american, cu care v-aţi întâlnit. Dacă SUA ar cere României suplimentarea trupelor în Afganistan, aţi fi de acord? 

Mircea Geoană: Eu am povestit ceea ce domnul Biden mi-a spus în întâlnirea pe care am avut-o în urmă cu câteva zile, şi am stat mai bine de o oră, de vorbă. Îl cunosc din 1996. Mi-aduc aminte, şi i-am spus, în întâlnire, i-am spus "vă aduceţi aminte de prima noastră întâlnire?" Eu, tânăr ambasador, România nu era în NATO. Eram complet nesigur, cu privire la realitate, şi el mi-a pus întrebarea: "domnule ambasador, dacă ar fi să mă duc înapoi, în statul meu, în Delaware, de unde este dânsul, daţi-mi un argument, pentru care un militar american să moară pentru dumneavoastră, dacă cumva ar veni vreo invazie de la Răsărit împotriva României, pentru că NATO înseamnă apărare comună". Acelaşi senator Biden, azi vicepreşedinte, mi-a spus un lucru deosebit: noi nu avem nevoie, America, să avem lângă noi, în Afganistan sau în altă parte, pe cineva, pentru că suntem atât de mari, avem un buget al apărării care este mai mare decât suma tuturor bugetelor apărării combinate ale întregii planete, dar simţim nevoia să avem alături de noi aliaţi şi dacă întrebi un militar american, pe cine ar dori să aibă lângă el ,când este o operaţiune, pe un teatru de operaţiuni, de luptă, ar vrea să aibă un militar român sau militar polonez. De aceea, cred că obligaţiile noastre, ca aliaţi, trebuie să fie obligaţii respectate cu seriozitate. 

Luca Niculescu: Şi, dacă vă cer, vă gândiţi că ar fi bine să trimitem oameni în plus?

Mircea Geoană: În acest moment, trebuie să ne respectăm angajamentele date Alianţei. Trebuie să ştim şi cât ne ţine punga şi până unde putem să ne întindem. De aceea, eu voi cere, în condiţiile în care voi fi ales preşedinte, o evaluare, pe patru ani de zile, şi o anticipare a evoluţiilor şi nevoilor Armatei Române. Evident că acum se întorc militarii din Irak, ceea ce face ca disponibilitatea să fie mai mare, dar o astfel de decizie se ia numai în condiţiile unei dezbateri serioase, în Parlament. Răspunsul meu este da, suntem aliaţi de nădejde, suntem în Afganistan şi vom rămâne acolo pentru că avem o treabă de făcut. 

Luca Niculescu: Mai avem trei minute şi mai am două întrebări, una despre Moldova: ce politică pentru Moldova, ţară care se află acum la o răscruce? 

Mircea Geoană: Deschidere, accelerarea legii cetăţeniei, pentru a putea într-adevăr să dăm un semnal de prietenie şi de frăţietate şi din punctul meu de vedere eliminarea taxelor pentru vizele pentru cetăţenii moldoveni care trebuie să vină în România este nefiresc şi, până la urmă, este contraproductiv. Sunt vize, pentru că asta este legea europeană. Din punctul meu de vedere, trebuie eliminate taxele consulare pentru vize, pentru moldoveni, neîntârziat. 

Luca Niculescu: Îi vedeţi în Uniunea Europeană, cam când? 

Mircea Geoană: În urmă cu câteva luni de zile, începusem să fiu puţin mai pesimist. Simt, în acest moment, un anumit tip de prospeţime, a modului în care Occidentul se uită la Moldova. Simt, din partea noului guvern, foarte mult profesionalism, şi sunt plăcut impresionat de calitatea şi de pregătirea celor care sunt, astăzi, în Guvern. Aş spune că meciul nu este pierdut, iar ceea ce am încercat să fac atunci, când am fost ministru de externe, să asociem Republica Moldova, Europei de Sud-Est, şi să putem să încercăm să-i accelerăm traseul european, pentru că este clar că, dacă rămâne în blocul estic, lucrurile sunt mai lente. Dacă vom putea, într-adevăr, să convingem că Moldova va aparţine de fapt Europei de Sud-Est, şi nu spaţiului estic, cred că fraţii noştri de dincolo de Prut ar avea o şansă corectă şi relativ rapidă, să se apropie de Europa.

Luca Niculescu: Un minut şi o întrebare. Am văzut, alaltăieri, o declaraţie a lui Dinu Patriciu, care spunea că aţi putea fi un bun prim-ministru, deoarece aveţi un spirit liberal care se ascunde sub eticheta social-democrată. 

Mircea Geoană: Eu cred că vrea să iasă din încurcătura pe care i-a produs-o domnul Antonescu când l-a propus un potenţial prim-ministru. Eu sunt un om de stânga, un social-democrat modern. Ăsta sunt eu. Mircea Geoană este social-democrat modern, care s-a format la şcoală politică şi ideologică atât în ţară, cât şi în străinătate. De aceea, eu ştiu, ca om modern de stânga, că nu pot să am bani pentru sociali şi pentru menirea mea socială, partid social democrat, dacă nu întăresc economia. Nu înseamnă că eşti liberal, ci înseamnă că eşti un om de stânga modern. Trebuie să înţelegi că piaţa are rostul său, dar o piaţă neîngrădită şi statul minimal pe care îl propovăduiesc liberalii, reprezintă în acest moment o soluţie greşită. Deci, Mircea Geoană este un om de stânga modern, este un social-democrat. Capabil să dialogheze cu oameni de alte convingeri politice? Capabil să formeze majorităţi şi coaliţii mai ample? În funcţie de calitatea oamenilor care mă înconjoară. Asta, da. Dar, am să rămân întotdeauna un om de stânga, pentru că această o singură Românie în care cred reprezintă, până la urmă, şansa ca fiecare român, indiferent de locul în care se naşte şi de ceea ce îi oferă destinul, să poată să aibă o şansă corectă, să se realizeze în ţara lui.
 
Luca Niculescu: Mircea Geoană, preşedintele Partidului Social-Democrat, candidat la preşedinţia României. Vă mulţumesc foarte mult pentru prezenţa în această seară!

Data:  26-10-2009
Postul:  TVR 1
Ora:  21:10
Moderator: Luca Niculescu
Invitat:  Mircea Geoana