SINTEZA ZILEI, ANTENA 3, 21:30, 19-10-2009 MODERATOR: MIHAI GÂDEA INVITAŢI: MIRCEA GEOANĂ, RADU TUDOR, LIVIU VOINEA

Mihai Gâdea: Bună seara! Bine v-am regăsit la "Sinteza zilei", o ediţie specială. În studioul nostru se află preşedintele PSD, preşedinte al Senatului şi candidat la alegerile prezidenţiale, domnul Mircea Geoană. Bună seara!
Mircea Geoană: Bună seara!
Mihai Gâdea: Bine aţi venit! De asemenea, în studioul "Sinteza zilei", în studioul ANTENEI 3, se află, în această seară, şi analistul Radu Tudor.
Radu Tudor: Bună seara!
Mihai Gâdea: Şi analistul economic Liviu Voinea. Bună seara, bine aţi venit!
Liviu Voinea: Bună seara!
Mihai Gâdea: Domnule preşedinte, sunt zile extrem de complicate, nu doar pentru destinul dumneavoastră politic, alegerile prezidenţiale. România priveşte cu destul de multă încordare şi poate chiar teamă la ceea ce se întâmplă. Iar faptul că în aceste zile cad guvernele, cade un guvern şi se anunţă că va cădea un al doilea guvern, pentru că înţeleg că mâine aveţi o întâlnire cu domnul Croitoru, care până la urmă are un final previzibil, până la urmă ce îi veţi spune domnului Croitoru la această întâlnire?
Mircea Geoană: O să-i spunem un lucru foarte simplu, pe care îl vom spune şi mentorului domniei sale, domnul Băsescu, că singurul lucru onorabil pentru domnul Croitoru şi singurul lucru util în acest moment pentru ţară este ca domnul Croitoru să-şi depună mandatul. Pentru că a merge în parlament în condiţiile unei absenţe evidente de majoritate nu face decât să prelungească chinul naţiunii române. De aceea, cred că e totuşi un om care înţelege că viaţa trece dincolo de acest moment, că în acest moment a fost folosit ca un iepure de încercare de domnul Băsescu. Şi în condiţiile în care vom face acest lucru mâine, intenţionăm să transmitem şi un mesaj comun din partea acestei majorităţi, prin care să cerem încă o dată oficial preşedintelui şi opiniei publice să optăm între două alternative: planul domnului Băsescu de a-i ţine pe Boc, Blaga, Videanu, Elena Udrea, Berceanu, toată trupa, până la alegeri, pentru că acesta este planul real, sau dacă opinia publică consideră că ar fi mai bine în acest moment să avem un guvern funcţional, care să aibă capacitate 100% să înceapă să facă treabă pentru această ţară. Varianta cu domnul Iohannis e o variantă mai mult decât atractivă, din punct de vedere al opiniei publice, mai mult decât serioasă, din punct de vedere al solidităţii guvernamentale. Şi cred că în acest moment trebuie să spunem foarte clar: jocul în care ne împinge domnul Băsescu acum este un joc extrem de păgubos pentru ţară. Şi vă spun ceva care vine şi din străinătate - deci, aud ecouri foarte, foarte grave şi îngrijorătoare, o scădere de percepţie faţă de România în mediile europene, în mediile euro-atlantice...
Mihai Gâdea: Şi cine vă spune lucrurile acestea?
Mircea Geoană: Îmi spun şi contactele pe care le am în străinătate, parteneri de-ai mei, prieteni de-ai mei, sunt şi ambasadele occidentale de aici, din România. Este un lucru bun că domnul Biden, vicepreşedintele american, va vizita Bucureştiul, dar acest lucru face parte, mai degrabă, dintr-un arc strategic, în care doreşte, mai degrabă, să arate că România rămâne importantă pentru America şi că Polonia şi Cehia rămân importante pentru Statele Unite.
Mihai Gâdea: Iertaţi-mă, facem o paranteză...
Mircea Geoană: Dar vă spun că întrebarea... jocul este extrem de transparent în acest moment. Domnul Băsescu doreşte să-l păstreze pe Boc şi pe ceilalţi la butoane. Întrebarea este dacă ne putem permite riscul ca un guvern, care nici atunci când avea majoritate serioasă şi era şi cu PSD-ul la guvernare, n-a reuşit pe economie, cel puţin - domnul Voinea este aici - să rezolve cât de cât lucrurile în lupta împotriva crizei, dacă un astfel de guvern este guvernul cel mai potrivit pentru România. Eu cred că este o mare greşeală să păstrăm un guvern atât de handicapat, din punct de vedere politic şi operaţional.
Mihai Gâdea: Vreau să vorbim, în această primă parte a emisiunii, despre miza importantă a punctului dumneavoastră de vedere că nu acceptaţi un guvern condus de domnul Croitoru. Şi acest lucru vine într-un moment în care preşedintele şi PD-L, adversarii dumneavoastră politici, încearcă să vă împingă într-o zonă a responsabilităţii situaţiei actuale, spunând că aţi părăsit guvernul şi aţi dat acest guvern jos. Lucrul acesta l-a spus preşedintele în câteva rânduri şi o să îi rog pe colegii mei să pregătească acel fragment. Şi cumva, în momentul în care cel de-al doilea guvern după Boc, guvernul Croitoru, ar putea să cadă sau să-şi depună mandatul pentru că PSD nu participă în niciun fel la această construcţie şi n-o susţine în niciun fel, nu cumva vor încerca să vă împingă în situaţia în care să vă asumaţi responsabilitatea că aţi dat un guvern jos, că nu susţineţi un guvern al unui tehnocrat, aşa cum dumneavoastră, până la urmă, aţi cerut, ca acest guvern să fie condus de o persoană neutră şi să fie aceste alegeri gestionate de persoane neutre? Nu cumva aţi putea nu doar să fiţi acuzat, ci să vă şi asumaţi responsabilitatea pentru această situaţie în care se află România?
Mircea Geoană: Este încercarea disperată a actualului preşedinte de a pasa responsabilitatea pentru criză şi pentru ultimii cinci ani de mandat în spatele acestei majorităţi. Este evident, este un joc "cine este de vină" şi un fel de leapşă politică, în sensul că dacă n-ar fi serios, ar fi poate chiar uşor ironic. Deci, din punctul meu de vedere, în acest moment domnul Băsescu are o reputaţie de personaj politic... Şi o spun cu toată deferenţa pentru funcţia pe care o ocupă astăzi, pentru că este preşedintele României şi campania e campanie, dar deferenţa faţă de instituţie este altceva. Dar ca personaj politic, Traian Băsescu, ca om politic, are deja o reputaţie de om care a dărâmat orice majoritate şi orice guvern din care a făcut parte sau pe care l-a influenţat. De aceea, în percepţia publică, oricât de mult s-ar strădui să pună pe spatele acestei majorităţi, care este o majoritate transparentă, pe care domnia sa a cerut-o... În 2007, spunea regula de aur a democraţiei, citez din memorie: este o majoritate transparentă. Iată că o avem. Din punct de vedere al acestei încercări este, cred, ultima încercare de salvare a unui nou mandat, pe care domnul Băsescu o face în acest moment. În vremea Convenţiei a făcut acelaşi lucru, în guvernul Ciorbea, din care a făcut parte, când a avut o perioadă absolut fastă, la început de 2005, cu majoritate largă, cu România cu negocierile încheiate, cu România în NATO, cu economie care mergea într-o direcţie foarte bună, s-a apucat să ceară alegeri anticipate şi a început scandalul cu Tăriceanu. Deci reputaţia de om care mai degrabă dezbină decât uneşte îl defavorizează pe domnul Băsescu. Nu spun că nu suntem şi noi într-o zonă de risc. Deci a spune că în acest moment nu există un risc de reputaţie pentru această majoritate, şi vorbesc acum pentru mine şi pentru alianţa PSD-PC, în numele acestei alianţe pot să vorbesc, există un risc şi de aceea cred că cel mai bun lucru este comunicarea transparentă a paşilor noştri, a intenţiilor noastre şi aş spune că într-un fel, credibilitatea domnului Iohannis a adus un plus acestei majorităţi, în mod evident, pentru că atunci când vine un om care are greutate specifică, e pe picioarele lui, este clar că e un om care nu poate fi manipulat şi nu este păpuşa cuiva, cum este din păcate cazul domnului Croitoru, care efectiv, este un om tânăr şi un om onorabil, dar a intrat într-un joc care nu îi face bine ca reputaţie. Îi dau acest sfat...
Mihai Gâdea: Exact despre asta v-a acuzat Traian Băsescu, că îl manevraţi, că îl folosiţi...
Mircea Geoană: Pe domnul Iohannis?
Mihai Gâdea: Da. Că îl folosiţi de fapt pe o perioadă foarte scurtă, până după alegeri, când îl veţi schimba. Astea sunt lucrurile pe care le-a spus. Aşa stau lucrurile? Vreţi să fie Iohannis pentru o lună de zile, ca apoi să fie un prim ministru de la PSD, în cazul în care câştigaţi alegerile?
Mircea Geoană: Aceasta a fost discuţia iniţială cu domnia sa. Aceasta a fost discuţia pe care am avut-o cu ceilalţi participanţi la această majoritate transparentă. Şi a fost foarte clar şi este mai mult decât onorant pentru domnul Iohannis, care acceptă să intre într-un joc cu şanse reduse. Are şanse reduse să fie numit prim ministru de către domnul Băsescu. Şi faptul că în pofida acestei realităţi, înţelege să-şi pună reputaţia, prestigiul şi credibilitatea internă şi externă în slujba unei normalizări a vieţii politice româneşti şi poate chiar şi a unei schimbări de atitudine, pentru că... Poate multă lume a fost surprinsă de gestul meu. Vine un rival în campanie, domnul Antonescu, vine cu o propunere şi ditamai partidul şi ditamai alianţa spun că este o idee bună. Nu ascund faptul că am avut discuţii cu domnul Iohannis, am fost la Sibiu de mai multe ori, am vorbit cu domnia sa, pot să spun acum, că suntem în direct şi am vorbit de transparenţă, că i-am cerut să mă sprijine în turul doi şi evident, fiecare are dorinţa şi interesul electoral să meargă la lideri influenţi, aduce foarte multe voturi, a câştigat cu 80% în Sibiu, are o influenţă în zona de centru a Transilvaniei foarte, foarte mare, dar faptul că reuşim să facem un lucru neobişnuit - cred că într-un fel, românii, obosiţi de atâta scandal şi care văd toţi politicienii, aproape fără excepţie, vorbind de orice altceva decât de credite, de locuri de muncă, de salvarea economiei, au auzit: "hopa, stai puţin, că se poate în sfârşit întâmpla ceva pozitiv în politica românească". Şi pentru acest lucru îi mulţumesc domnului Iohannis, pentru că a intrat într-un meci greu, cu şanse reduse, pentru că Băsescu nu doreşte să lase butoanele puterii şi spre meritul domniei sale, şi-a pus reputaţia la bătaie şi o face de o manieră elegantă, onorabilă, discretă, care îmi face foarte multă plăcere.
Mihai Gâdea: Mi-aş dori în această seară, şi cred că telespectatorii şi-ar dori acelaşi lucru, un răspuns ferm din partea dumneavoastră cu privire la această chestiune. Vi-l doriţi pe Klaus Iohannis doar pentru această perioadă, aşa cum a fost discuţia iniţială, sau între timp v-aţi schimbat punctul de vedere şi vi-l doriţi pe Klaus Iohannis cu această majoritate, PSD-PC – PNL – UDMR - minorităţi, pentru o perioadă mai lungă, după alegeri - sigur, nu putem determina acum pe câţi ani de zile. Dar oricum, nu pentru această perioadă. Aveţi în momentul de faţă un răspuns clar la această chestiune?
Mircea Geoană: Am un răspuns onest, pe care l-am spus şi i l-am spus şi domnului Iohannis şi de aceea apreciez şi mai mult faptul că a intrat în această echipă, până la urmă, de oameni care încearcă să facă politică diferit. I-am spus: ar fi necinstit din partea mea. Şi cred că în politică, oricât de hulită ar fi această meserie, respectarea cuvântului dat şi onorabilitatea în planul predictibilităţii gesturilor sale reprezintă un lucru important pentru un om politic la nivel atât de înalt, şi vrei să mai ajungi în vârful piramidei, deci acolo chestiunea de reputaţie şi de credibilitate este foarte importantă. Şi i-am spus: nu am cum, pentru că asta este politica, să vă spun că această înţelegere poate să meargă dincolo de 6 decembrie, pentru că ar fi necinstit din partea mea să spun un lucru pe care nu îl pot garanta. Nu îl poţi garanta, pentru că este vorba în primul rând să câştigi, în al doilea rând, să existe o majoritate, în al treilea rând, să existe un consens cu privire la un candidat de prim ministru. Va fi o negociere intensă după turul doi. De aceea domnia sa este un candidat redutabil pentru funcţia aceasta, dar ar fi necinstit din partea mea să spun: „în mod cert se va întâmpla să fie domnul X sau domnul Y”. Aşa cum nu pot garanta unui coleg din partid că va fi prim ministru, în absenţa unei conversaţii cu partidul pe care îl conduc sau care la momentul respectiv mă voi consulta cu el, pentru că nu ar fi cinstit. Si această discuţie a fost extrem de bărbătească şi de clară cu domnul Iohannis şi de aceea îl apreciez pe zi ce trece tot mai mult, pentru că înţelege care este regula jocului în politică. A, poţi să încerci să spui: este o imagine pozitivă, m-ar avantaja în campanie - da şi să spui mai departe... Dar ar fi, din punctul meu de vedere, o chestiune, o promisiune care are un risc de a nu fi onorată. Şi prefer să fiu cinstit şi să spun: "Domnule, sunteţi într-o situaţie în care aţi făcut un mare serviciu democraţiei româneşti, sunteţi un om care sunteţi capabil în orice clipă să fiţi prim-ministru în România", ca dovadă că l-am şi acceptat, dar a promite înainte de a vedea cine câştigă, ce majoritate se întâmplă şi care este până la urmă discuţia cu privire la un viitor guvern politic, pentru că după 6 decembrie va fi un guvern explicit politic. Până de Crăciun avem un guvern explicit politic. De aceea, cred că discuţia aceasta este mai onestă, este un om cu şanse să meargă în continuare într-o funcţie importantă în statul român, are toate calităţile, dar a-i spune dinainte "se va întâmpla sută la sută aşa" este un lucru care cred că trebuie evitat.
Mihai Gâdea: Vreau să-i rog pe colegii mei să dea cele mai relevante declaraţii făcute de preşedinte în această perioadă de criză cu privire la această situaţie şi în mod special declaraţii care vă privesc.

Traian Băsescu: Este o reacţie viscerală, aş spune, puţin lipsită de raţionalitate, chiar de responsabilitate şi eu sper că în zilele următoare liderii partidelor vor veni cu picioarele pe pământ, pentru că nu există altă soluţie decât să fim realişti. A fost opţiunea partidelor din opoziţie, PSD, PNL, UDMR şi minorităţi pentru un tehnocrat. Am satisfăcut această exigenţă, ca primul ministru să nu fie un om de partid. PSD a şi spus-o foarte clar: da, Iohannis până la alegerile prezidenţiale, nu conta punctul de vedere al PNL. Nivelul acestei coaliţii UDMR-PSD-PNL... Acolo a fost şi domnul Iliescu, acolo a fost şi domnul Geoană, acolo a fost şi domnul Voiculescu, deci cam aceeaşi echipă care a stabilit suspendarea preşedintelui României acum a stabilit că au nevoie de o figură credibilă ca să patroneze ce este în spatele ei, adică exact oamenii care se împotrivesc modernizării României, eradicării corupţiei în structurile statului, obiectivul lor fiind eliminarea sau reducerea şanselor preşedintelui în funcţie, adică ale mele la următoarele alegeri. Şi pentru asta au trântit şi guvernul Iohannis, au vrut să îl folosească pentru ca în spatele lui să se afle Voiculescu, Iliescu, Vanghelie, Mitică Iliescu, Voicu, cel care trebuia să devină ministru de interne, toată această parte retrogradă din politica românească. Dacă venea PSD cu Lucian Croitoru, în mod categoric spuneam da. Sigur, o să spuneţi "Ia uite ce gogoaşă ne spune Băsescu". Le este frică de eliminarea conceptului de stat corupt. Pentru că eu nu sunt de acord acum cu viziunea unui mandat de cinci ani, nu sunt de acord că cea mai mare corupţie la nivel înalt este furtul. Aici trebuie să existe un echilibru între prerogativa unică pe care o are preşedintele şi nu o poate substitui nimeni altcineva, nici dacă se adună Mircea Geoană cu Crin Antonescu şi domnul Markó Béla şi stau şi spun "Noi trei suntem ca unul", ei n u pot desemna primul ministru. La Senat, ordonanţa de organizare, care avea şi prevederi pentru organizarea referendumului, a fost respinsă de domnul Geoană, de partidul domnului Antonescu... deci, aceşti domni care spun că luptă pentru popor. Luptă de frică să nu-şi piardă privilegiile.
Radu Moraru: V-aţi aşteptat ca PSD să iasă de la guvernare?
Traian Băsescu: Sincer, nu. N-am crezut că vor avea reacţia demisiei în bloc a miniştrilor. Pe urmă am înţeles că de fapt era o altă motivaţie, tot de frică. Domnul Sorin Oprescu urcase foarte mult şi era foarte aproape de domnul Geoană, care rămăsese pe un palier în jurul a 20 de procente şi specialiştii americani le-au recomandat crearea unei polarizări extrem de puternice între cele două mari partide şi dacă se poate şi între cei doi candidaţi, Băsescu şi Geoană, PD-L şi PSD pe de altă parte, pentru a dispărea din atenţie Sorin Oprescu, care se apropia foarte periculos de Geoană. Un preşedinte de partid care refuză să vină la o consultare cu preşedintele României este liber să nu vină, dar nici nu poate avea pretenţia să fie ascultat când vrea el. România era într-o situaţie de criză politică declanşată, căzuse guvernul şi dacă nu ţi se pare prioritate să discuţi cu şeful statului despre criza pe care chiar tu ai creat-o, doborând guvernul, nu poţi să ai pretenţia să mai fii ascultat. Frica, frica pe care o au toţi, şi Vanghelie şi Geoană şi cine o mai fi, toată gruparea asta. Pe Geoană l-au pervertit, dintr-un ţărănist falnic a ajuns un pesedist controlat de Vanghelie.

Mihai Gâdea: V-a amuzat?
Mircea Geoană: Cât de uşor e drumul de la sublim la ridicol.
Mihai Gâdea: A fost vreodată domnul Traian Băsescu în zona sublimului?
Mircea Geoană: A avut o zonă de graţie, în 2005 era la o cotă de încredere şi era într-o zonă de credibilitate nu din partea mea şi a pesediştilor, din punctul de vedere al opiniei publice, cum puţini lideri au avut. Dar uitaţi-vă cât de mic a ajuns, uitaţi ce argumente poate să folosească. "Geoană ţărănist". Eu am fost diplomat de carieră până în 2001, nu aveai voie să faci parte din nici un partid politic, aceasta era regula de aur a diplomaţiei româneşti. Argumente care pur şi simplu îl descalifică şi cred că nu îi fac bine în campanie. Dacă pot să îi dau un sfat gratuit... Nu ştiu dacă lucrează cu consilierii care au lucrat cu domnul Năstase în 2004, cum am înţeles că lucrează, cu domnii Silberstein, cu o firmă americană de consultanţă care l-a sfătuit pe domnul Năstase în 2004 şi n-a ieşit prea bine. Dacă îi dau un sfat gratuit: cred că intră într-o zonă în care se face pur şi simplu de râs, este o zonă de derizoriu. Şi un şef de stat în funcţiune are în primul rând, ar fi trebuit să folosească mai mult solemnitatea funcţiei pe care o are. Acest tip de argumente nu-i fac bine, sunt, în al doilea rând, extrem de mincinoase. Şi este un mod de a minţi cu nonşalanţă şi de a întoarce argumentele care pur şi simplu este preocupant pentru cineva în acest moment.
Liviu Voinea: Unde minte Traian Băsescu?
Mircea Geoană: Cine a provocat criza? Domnia sa a provocat criza. Cine vorbeşte de faptul...
Mihai Gâdea: Aveţi certitudinea faptului că i-a cerut lui Emil Boc să-l dea afară din guvern pe Nica?
Mircea Geoană: Poate cineva să spună vreo secundă, cu o urmă de credibilitate în opinia publică, şi îi întreb şi pe cei care se uită la emisiunea dumneavoastră., dacă cineva crede că domnul Iohannis este un om care poate fi manipulat de oricine, de oricine. E pe picioarele lui, are sprijin în Germania şi în Austria cum n-are probabil un om politic pe spaţiul germanic din România. Crede cineva că domnul Iohannis poate fi manipulat de Geoană, de Antonescu sau de altcineva? Nu cumva este un moment în care anturajul domnului Băsescu este cel care îi creează dificultăţi? Nici nu vreau să vorbesc prea mult despre acest subiect, pentru că este atât de evident că este o pledoarie care este nesinceră din partea preşedintelui. Că a avut un singur program şi un singur proiect: să ia PSD la guvernare, în speranţa că va avea un al doilea mandat garantat, pentru că asta însemna de fapt strivirea lui Geoană într-o participare la guvernare, a văzut că sondajele încep să meargă prost şi acum merg foarte prost pentru domnia sa... Vorbeşte de Sorin Oprescu care îi suflă în ceafă... Problema este că în clipa de faţă domnul Băsescu începe să-mi sufle mie în ceafă, pentru că se inversează rolurile. Deci, din punct de vedere al argumentelor...
Mihai Gâdea: Credeţi în sondajul care a apărut în seara aceasta?
Mircea Geoană: Nu cred nimic, nu cred decât în ziua votului. Eu sunt păţit, sunt vaccinat. Dar sunt nişte tendinţe, sunt nişte trenduri. Şi în clipa în care tot ce înseamnă măsurătoare, inclusiv măsurătorile făcute de la PD-L, arată o cădere a domnului Băsescu şi o creştere importantă a mea şi a altor concurenţi, argumentaţia este pur şi simplu neserioasă. Deci, din punctul meu de vedere, mă întorc la castravete, cum zice tehnica de comunicare. În acest moment, ce este de făcut? Ce a fost, a fost. Patru ani şi zece luni şi 15 zile de mandat Traian Băsescu le-am văzut cum sunt. Întrebarea în acest moment pentru România: este mai bine să continuăm cu guvernul Boc căzut şi să avem mascarada aceasta care descalifică şi reputaţia externă a României, că ne jucăm de-a numirile în parlament, sau avem nevoie de un guvern nou acum? Din punctul meu de vedere, un guvern nou acum, cu atribuţiuni complete, capabil să poată să răspundă poate mai coerent la criza economică, să ne întoarcem la problemele care îi preocupă pe români. Apropo de referendum, vreau să întreb şi acum public de ce doamna Roberta Anastase, colega, preşedinta Camerei Deputaţilor, a refuzat invitaţia mea de a avea mâine un birou permanent reunit cu trei puncte pe ordinea de zi: unu - scrisoarea preşedintelui cu privire la referendum - pentru că asta doreşte domnul preşedinte - şi Parlamentul se va pronunţa pentru a putea să aibă preşedintele tot dreptul din lume să organizeze ce referendum doreşte.
Mihai Gâdea: Şi care sunt celelalte două puncte?
Mircea Geoană: Celelalte două puncte sunt proiectul de lege iniţiat de parlamentari PSD, PNL, PC şi UDMR şi cred că şi minorităţile naţionale cu privire la modificarea statutului parlamentarilor cu privire la pensiile parlamentarilor, pentru a scoate...
Mihai Gâdea: Tot ce clamează Emil Boc...
Mircea Geoană: Tot ce clamează Boc ca o moară stricată, pe cuvântul meu, parcă...
Mihai Gâdea: Şi al treilea punct?
Mircea Geoană: Şi al treilea punct este problema preluării legii unitare a pensiilor, faţă de care avem o obligaţie de a o rezolva şi de a o finaliza până în decembrie şi pentru că guvernul Boc nu mai poate să-şi angajeze răspunderea pe această chestiune, Parlamentul o preia şi începem să lucrăm pe acest subiect, deci trei teme foarte importante pe care cei de la PD-L refuză să le aprobe.
Mihai Gâdea: Continuăm imediat, aştept intervenţiile dumneavoastră pe forumul emisiunii Antena3.ro. Revenim imediat. Am revenit la "Sinteza zilei". Pentru cei care aţi deschis televizoarele mai târziu, în studioul nostru se află preşedintele PSD, domnul Mircea Geoană...
Radu Tudor: ... Ministerul de Finanţe şi mă refer la Gheorghe Gherghina, este în continuare secretar de stat al acestui minister, un om al PSD, probabil un candidat destul de serios pentru funcţia de ministru de finanţe în viitorul guvern din care va face parte şi PSD. De ce nu a plecat de la Ministerul de Finanţe?
Mircea Geoană: Nu a fost propunerea noastră. A fost o decizie oarecum impusă, fiind unul dintre principalii specialişti pe probleme de buget. De aceea, el a venit pe o poziţie la finanţe care a fost, hai să spun, comună, nu a fost propunerea noastră exclusivă, a fost... domnul Pogea a venit cu această idee. E adevărat că a mers şi l-a întrebat pe Florin Georgescu, pentru că Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale a României, colabora cu domnul Gherghina la Banca Centrală, recunosc că domnul Gherghina a venit şi m-a întrebat şi pe mine, aici trebuie să spunem adevărul până la capăt şi am zis, "măi omule, mergi, mergi". Puteam să-i spun nu, nu ştiu dacă mă asculta sau nu, dar acum, evident, trebuie să decidă şi domnia sa dacă rămâne până în ultimă clipă, precum soldatul japonez, în tranşeele Ministerului de Finanţe. Pe de altă parte, cei de la FMI ne-au transmis un mesaj discret, cum fac dânşii, că le-ar fi util totuşi un corespondent, chiar într-o perioadă aşa de dificilă, aşa că nu cred că domnul Gherghina este cuiul lui Pepelea. Ci cuiul lui Pepelea este lipsa de politică economică coerentă la nivelul domnului Boc, Pogea, Berceanu, Videanu, miniştrii economici şi, până la urmă…
Radu Tudor: Adică menţinerea unui om cu agrementul PSD-ului într-un guvern în care PSD-ul a fost alungat arată faptul că preşedintele şi probabil primul ministru interimar nu au încredere în Gheorghe Pogea.
Mircea Geoană: Domnul Gherghina are suficient de multă experienţă ca să ştie exact ceea ce face în acest moment. E decizia domniei sale, nu-i impunem să plece, nu-l rugăm să stea, dar cred că este conştient de faptul că, în acest moment, lumina rampelor se uită şi la domnia sa şi sunt convins, ca om cu experienţă şi om care a lucrat cu noi de-a lungul timpului, ştie ce se întâmplă în acest moment în Ministerul de Finanţe.
Mihai Gâdea: Domnule Mircea Geoană, apropo de domnul Gherghina, de economie, de FMI, o să discutăm despre lucrurile astea şi o să rog pe domul Voinea să ne spună cam cât de gravă este situaţia - am văzut că leul se duce în cap, în condiţiile în care avansează în maniera asta, te întreb dacă este din cauza crizei politice sau n-are niciun fel de legătură? Dar înainte de asta, aş vrea să vorbim despre un lucru pe care l-aţi spus ieri şi care a stârnit dintr-o data atenţia. Unii au început deja să lovească şi să demonteze această promisiune şi vreau să discutăm cu dumneavoastră şi cu domnul Voinea, economist, specialist în lucruri de tipul ăsta. Eu nu ştiu dacă lucrul ăsta este posibil, dar vreau să înţelegem dacă este o promisiune care se poate întâmpla sau este o promisiune electorală. Aţi vorbit despre faptul că aveţi o soluţie pentru datornicii de la bănci: "Dorim o decalare a ratelor către bancă cu 12 luni pentru cei care au probleme. Nu-i iertăm de acele rate, dar statul poate garanta aceşti bani. Putem să ne permitem să punem un miliard de euro". Asta ar însemna circa o sută de mii de persoane. Cum poate statul să garanteze lucrul ăsta?
Mircea Geoană: Daţi-mi voie...
Mihai Gâdea: Sau cum se poate întâmpla asta în fapt?
Mircea Geoană: Deci, eu am un defect, citesc ce se întâmplă şi în alte ţări şi în clipa în care văd un proiect care merge în altă ţară, încep să întreb dacă nu cumva merge şi la noi. România nu este Grecia, România nu este Italia. Dar, în acelaşi timp, obligaţia mea ca om politic şi cu experienţă internaţională, este să văd, măi, oamenii în alte părţi, poate au idei mai bune decât noi şi să încerc să le adun...
Mihai Gâdea: Cine a făcut asta în altă parte?
Mircea Geoană: Primul gest pe care l-a făcut guvernul Pasok, deci un guvern socialist, şi este o chestiune încurajată de socialiştii europeni, de domnul Papandreou, care este întâmplător şi un foarte bun prieten de-al meu, care a câştigat alegerile în Grecia acum câteva săptămâni, a adresat Comisiei Europene - şi am în faţă textul de la CE, îl am aici în faţă şi vi-l las şi îl las şi domnului Voinea pentru a putea să vedem dacă într-adevăr este transpozabil în România, n-am spus că se poate face 100% ca şi în Grecia -, în care a cerut o dezlegare de la Comisia Europeană pentru un plafon de două miliarde de euro - putem comenta cât ne putem permite - într-o schemă de ajutor temporar, într-o formă de subvenţionare a ratei dobânzii pentru beneficiarii întreprinderi mici şi mijlocii şi persoanele fizice din Grecia care au demonstrat până la o anumită dată că au o bonitate corectă. Ce se întâmplă în România? Se întâmplă în România următoarele două lucruri. În acest moment, un număr de bănci româneşti au început deja, pentru că nu au nici un interes să-şi omoare clienţii, să găsească formule de rescadenţare sau de reformulare a relaţiei cu clienţii respectivi. Şi au identificat - şi pot să spun şi băncile care au început să facă acest lucru, că, fără excepţie, se uită la portofoliul de active aşa-zis neperformante - trei categorii de persoane fizice: în primul rând, persoanele afectate de şomaj sau în şomaj tehnic, persoanele care au înregistrat o diminuare a veniturilor lunare din cauza creşterii dobânzilor sau a ratei de schimb şi, în al treilea rând, persoane ale căror venituri au scăzut în mod semnificativ, de obicei cineva care lucrează la privat şi acceptă un salariu mult mai mic doar ca să-şi salveze locul de muncă. Atenţie! Întrebarea este: pentru persoanele fizice şi pentru IMM-uri, cui acordăm acest lucru? Celor care au demonstrat că sunt buni platnici până la data X. De exemplu, băncile care au început să facă acest lucru s-au uitat până la 1 septembrie sau 1 noiembrie. În Grecia, o aplică de la 1 septembrie. Alţii au spus să se aplice de la 1 iulie. Deci clienţii care au avut un comportament ordonat de plată a obligaţiilor, dar care au început să raporteze aceste întârzieri sunt în categoria de buni platnici care au o dificultate temporară, pe care băncile şi eventual statul ar trebui să-i ajute. Sunt oameni care din motive obiective... şi care, dacă le dai aceste 12 luni de graţie să poată să respire, eventual, în 12 luni, fie economia se redresează, fie revin la locul de muncă, fie pur şi simplu... A doua experienţă pe care am preluat-o şi pe care am prezentat-o este cea din Italia, în care băncile din Italia, toate, fără excepţie, au acceptat să semneze un acord-cadru, dar care nu este constrângător, mai degrabă o declaraţie de intenţie - toate băncile italiene - în care au spus acelaşi lucru pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Deci IMM-urile care au fost la zi cu plata, dar au dificultăţi - din motive că nu-l plăteşte furnizorul, din motive legate de faptul că a dispărut piaţa de desfacere -, primesc din partea băncilor o prelungire a modului în care nu plătesc principalul de la dobândă, plătesc în continuare dobânda propriu-zisă, nu plătesc principalul, de la 6 luni la 12 luni; acest lucru este valabil pentru bănci şi pentru instituţii non-bancare, adică pentru imobiliar şi pentru leasing, în general, de maşini. Această propunere a fost prezentată în România. Înţeleg că un număr de bănci sunt interesate să intre într-un astfel de acord. Dar vin şi spun încă o dată: dacă eu sunt stat şi mă uit la ceea ce am de făcut pentru IMM-uri şi pentru persoanele fizice, nu cumva este normal să încerc, în limita regulii europene şi în limita bugetului de stat, să mă interpun în formă de ultim garantor şi să încerc să salvez aceşti oameni? În limite rezonabile, în limite agreate cu băncile, în limite agreate cu Comisia Europeană şi cu Fondul Monetar. De aceea eu cred că ar trebui să ne propunem ca în discuţiile cu Fondul Monetar, care vor începe pentru tranşa a treia - şi domnul Voinea este un fin observator al acestui fenomen -, să încercăm să-i convingem ca pe garanţia de stat pe 2010 să avem, poate, o alonjă, în care o parte dintre acestea să le folosim, eventual, ca şi garanţie de stat. Sunt oameni care se adresează Băncii Centrale a României şi spun: „domnule guvernator şi stimat Consiliu de Administraţie al Băncii Naţionale, aţi coborât de două ori la rând dobânda de referinţă şi de două ori aţi dat drumul la rezerva minimă obligatorie în euro şi în lei”. Băncile nu au percutat. Deci Banca Centrală a coborât dobânda de referinţă, dar băncile, din prudenţă, sau din alte calcule, sau pentru că ele cumpără titluri de stat de la Ministerul de Finanţe..., este mai confortabil şi mai rentabil să cumperi titlul de stat cu randamente bune, decât să-l împrumute pe amărâtul de IMM-ist sau pe Gică de la sculărie care şi-a pierdut locul de muncă. Şi atunci, o schemă care ar putea fi avută în vedere - şi în alte ţări s-a aplicat; nu ştiu dacă este vorba de Slovacia sau de Cehia, nu-mi aduc aminte unde -, în care, în momentul în care dai drumul la lichiditate de la Banca Centrală către o bancă, o dai invers proporţional cu volumul de titluri de stat pe care l-ai cumpărat. Cu alte cuvinte, dacă te duci şi eşti lacom pe titluri de stat, îţi dau mai puţină lichiditate, pentru că te închizi acolo. Şi atunci e o formă de presiune din partea Băncii Centrale....
Radu Tudor: Domnule Geoană, vorbiţi ca un doctor în ştiinţe economice. Spuneţi-le oamenilor care nu îşi mai pot eventual - Doamne fereşte! - plăti ratele în ce constă exact acest program. Ei vor putea fi exceptaţi de la sancţiunile băncii, de la lichidarea garanţiilor sau de la ce? Care este beneficiul real al unui om aflat în dificultate în faţa unei bănci?
Mircea Geoană: Băncile au început deja să facă acest lucru pentru că doresc să-şi păstreze clienţii. Ceea ce propun eu este un cadru reglementat şi un cadru uniform de amânare a acestor chestiuni. Şi dacă va fi nevoie de intervenţia statului, şi numai atunci, eu sunt dispus, ca stat român - şi asta este o chestiune pe care, evident, o facem împreună cu Ministerul de Finanţe, cu Comisia Europeană, cu FMI -, să mă interpun cu o garanţie de stat eventuală pentru a permite ca acest proces să se deruleze pentru un număr cât mai mare de cetăţeni. În Grecia, de exemplu, ei au făcut o limită de 10.000 de euro pentru persoanele fizice care ar putea eventual să intre într-o astfel de schemă de sprijin din partea statului grec. Nu spun că este o formulă care se poate aplica la milimetru în România. Dar, pentru numele lui Dumnezeu! sunt absolut împotriva atitudinii pasive şi defetiste pe care liderii români o afişează în lupta împotriva crizei. Dacă în Grecia merge, dacă în Italia merge, dacă în Bulgaria, de exemplu, merge o reducere temporară, pentru o iarnă, a facturii la întreţinere, de ce nu putem să facem acest lucru şi în România? Eu fac mai degrabă o provocare la curiozitate…
Mihai Gâdea: Domnule Geoană, preşedintele şi primul-ministru ne vorbesc alarmaţi în fiecare zi că nu mai sunt bani de pensii şi de salarii dacă continuă această criză. Păi dacă nu mai avem bani de pensii şi de salarii şi dacă e adevărat ceea ce spun, o să avem bani să garantăm pentru oamenii care au probleme cu băncile?
Liviu Voinea: Un miliard de euro, cât spune domnul Geoană, este şi garanţia statului la "Prima casă" - un program eşuat din start, după părerea mea. Să zicem că s-ar mai găsi, pe ici, pe colo, mai ales că nu tot ce înseamnă garanţie înseamnă că se şi execută, adică nu e ca şi cum statul aruncă un miliard de euro sau, mă rog, despre ce sumă vorbim, deci cum ai arunca în piaţă aceşti bani, ci, la o adică, dacă se întâmplă..., dacă pui răul înainte, atunci statul vine cu banii respectivi şi despăgubeşte băncile. Bun. Însă...
Radu Tudor: Dar şi ăsta e un program tot cu - nu sunt specialist -, dar şi "Prima casă" e tot un program cu dobândă subvenţionată.
Liviu Voinea: Da. De altfel, dacă vreţi, problema numărul unu, sau printre principalele probleme ale redresării economice a României este dobânda prea mare, plecând de la dobânda Băncii Naţionale. 8%! Cum să ne revenim noi cu 8% dobânda de referinţă când zona euro are 1%? Da, ei îşi permit, că au 1% dobândă. Noi avem 8%. O să spuneţi „şi noi avem inflaţie mare”. Da, avem 4 şi ceva, nu mai e... Adică diferenţa între inflaţie şi rata dobânzii e deja prea mare. Şi să ştiţi că... Am fost recent la Istanbul la o reuniune a multor bănci de investiţii şi comerciale şi spuneau: „Creşterea reglementărilor ştiţi la ce ne obligă pe noi? Să ne creştem profitul. Pentru că, ca să rezistăm, o să creştem diferenţa între dobânda la credit şi dobânda la depozit”. (...) dacă se poate sau nu se poate. Da, de putut se poate. Şi sunt de acord cu domnul preşedinte Geoană că trebuie făcut ceva. Adică nu poţi să stai cu mâinile în sân. Atitudinea defetistă nu e corectă. Toate ţările fac ceva, în măsura în care pot. Avem constrângeri bugetare pe care alţii nu le au chiar în aceeaşi măsură. Dar cu această măsură în mod special, mă rog, eu am anumite rezerve, mai ales la persoane fizice, pentru că dacă nu poţi să-ţi plăteşti azi creditul la 4,3 lei/euro, peste un an, când - sper că nu ne aude nimeni de la Banca Naţională - s-ar putea să fie 5 lei/euro, Doamne fereşte!, va fi şi mai greu. Deci noi avem riscul valutar pe care Grecia sau Italia nu-l au, pentru că ei sunt în zona euro…
Mircea Geoană: Domnule Voinea, intervin spunând următorul lucru: dacă în 12 luni îmi dispar încă o sută de mii de IMM-uri din România, ce mai fac când vine relansarea, că nu mai am cu cine?
Liviu Voinea: Am spus la persoană fizică. La IMM-uri sunt…
Mircea Geoană: De asemenea sunt oameni care îşi pierd locul de muncă. S-a ajuns la aproape 10%. Dacă putem să găsim orice formulă ca oamenii aceştia să rămână să consume nişte bani şi să fie activi în piaţă e un lucru bun pentru economie.
Liviu Voinea: După părerea mea, optim este să reuşeşti să-i dai omului un loc de muncă, să creezi condiţiile pentru noi locuri de muncă sau să-şi păstreze locul de muncă existent, şi atunci el îşi va putea plăti şi rata la bancă. Sigur, dacă nu se poate şi nu se poate, atunci, pentru cei în şomaj, deci pentru anumite categorii, care trebuie foarte clar..., pentru că altfel se creează hazard moral, adică şi cei care pot nu-şi vor mai plăti...
Mircea Geoană: Numai băncile pot să decidă care sunt clienţii. Nu putem să decidem noi pentru dânşii. Dar dacă ei simt nevoia unei forme de garantare suplimentare ca să poată să fie mai îndrăzneţi, eu cred că statul ar trebui să acompanieze această perioadă, de 6-12 luni, cu măsuri excepţionale şi temporare.
Mihai Gâdea: Înţeleg că se poate. Întrebarea mea este, şi probabil a multora dintre cei care ne urmăresc, de unde ştim că nu este un lucru care sună frumos. Probabil că sunt foarte mulţi oameni care au probleme reale în a-şi plăti ratele. De multe ori oamenii şi-au luat ratele la limita de sus. Era momentul în care îşi luau rate, în 2007, poate la începutul lui 2008, când euro era jos. Euro a crescut foarte mult. Probabil euro va mai creşte.
Mircea Geoană: Daţi-mi voie să vă citesc un titlu de ziar. "Creditele acordate de BCR" - nu fac reclamă la bănci, (...) tăiaţi - "celor intraţi în şomaj vor fi graţiate 12 luni". Titlu.
Mihai Gâdea: Asta face BCR?
Mircea Geoană: O face deja BCR. O face, pentru un număr limitat de oameni. Am văzut acelaşi lucru la Banca Transilvania, am văzut acelaşi lucru la OTP, sau e o bancă mai micuţă. Am văzut chestiunile acestea... Fiecare încearcă, dintre bănci, la modul - le-am criticat, le-am hulit - dar ei încearcă să salveze clienţii, pentru că altfel, ce o să fie? O să aibă în spatele băncilor sute şi mii de apartamente care au fost luate cu credit ipotecar şi nu au ce să facă cu ele.
Liviu Voinea: Există şi altceva: dacă nu îi rescadenţez omului respectiv, trebuie să trec creditul ca neperformant şi îmi scade... apar cu pierdere în loc de profit.
Mircea Geoană: Asta e o propunere pe care domnul Cinteză, de la Banca Centrală, a făcut-o...
Radu Tudor: Îl pierzi de client.
Liviu Voinea: Lasă că îl pierd de client, dar şi eu apar cu minus, da.
Mircea Geoană: Nu, nu, dar e o propunere pe care a făcut-o Banca Centrală şi aici este meritul domniilor lor, o am chiar aici, în faţă, care este cel care se ocupă de partea de supraveghere la Banca Centrală, în care propune pe bună dreptate, şi sper ca băncile să asculte, Banca Centrală - până acum, dacă un împrumut era inclus în categoria "îndoielnic" şi clientul solicita reeşalonarea acelui credit, el, automat, banca trebuia să îl treacă pe pierdere. Propunerea Băncii Centrale este ca aceste credite care sunt pe perioada aceasta temporară să nu fie trecute pe minut şi că automat, băncile nu mai au nevoie de provizioane, ceea ce înseamnă mai multă lichiditate pentru alte credite.
Liviu Voinea: Haideţi să ne întoarcem la oameni, pentru că totuşi, băncile...
Mircea Geoană: Dar până la urmă, creditul e luat de la bancă. IMM-ul are nevoie de bancă.
Liviu Voinea: E luat de la bancă. Dacă statul se împrumută cu dobânzi mari, banca este foarte fericită că statul are nevoie de bani. Eu aş reveni şi aş spune că sunt, sigur, şi asta poate fi o soluţie, v-am spus care e reţinerea mea. Dar sunt şi alte măsuri. Statul controlează încă 20% din preţurile din economie. Începând cu preţurile la utilităţi. Şi schimbând doar mixul coşului de consum pentru energie, se poate reduce substanţial factura la energie. Schimbând - şi atunci omului, sigur, îi rămân bani să facă şi altceva. Nu îi mai aruncă pe utilităţile respective. Mai ales într-o perioadă de iarnă, cred că e o soluţie care să se poată lua în considerare. Impozitul pe contribuţiile de asigurări de sănătate, CAS, este foarte mare, printre cele mai mari din Europa. Dacă vrei să păstrezi un loc de muncă sau să creezi un loc de muncă, reducerea CAS, câteva procente de CAS bune înseamnă tot înspre 1 miliard de euro, este iarăşi o opţiune. Nu creşterea, cum a crescut, din păcate, Guvernul Boc. Nu, dar sunt. Să nu implementezi creşterea TVA. Păi poţi să ştergi orice datorie sau să amâni orice datorie. Dacă ai crescut TVA cu 3 sau cu 4 procente, s-a terminat pentru toată lumea, este o...
Mihai Gâdea: Vreau să vă propun un lucru. Este interesantă această discuţie şi mi-aş dori foarte mult, dacă veţi ajunge preşedinte, să nu fie una dintre propuneri, dintre promisiunile pe care le auzim în campania electorală şi care nu se...
Mircea Geoană: Nu, eu sper să ajungem la o soluţie chiar înainte de alegerile prezidenţiale, pentru că dacă acest lucru va fi considerat valabil şi îl pun în dezbatere publică, nu spun că e soluţia perfectă...
Mihai Gâdea: Dar asta nu e o soluţie pe care guvernul o poate înainta?
Mircea Geoană: Ba da, dar bugetul pe 2010 îl face Parlamentul, şi atunci, în plafonul de garanţie putem să indicăm destinaţii pentru acest lucru. Cred că miliardul pus pentru "Prima casă" trebuie mutat urgentisim, ca şi garanţie pentru un program de construire de locuinţe cu chirie, de construire de locuinţe cu chirie, pentru că de fapt, interesul este să mişcăm sectorul de construcţii şi economia pe orizontală, să dăm tinerilor care nu au în acest moment bani pentru case, şansa unui adăpost.
Liviu Voinea: Să dai locuri pentru cei din rural, în urban.
Mircea Geoană: Dar problema cea mai severă este într-adevăr apropierea iernii. Eu m-am întâlnit cu un număr de primari de mari municipii. Există în acest moment o manieră extrem de discreţionară de a da banii de la buget către primăriile unde sunt primari PD-L. E o diferenţă enormă între banii care se dau, de exemplu, Primăriei din Braşov, care, evident, are probleme, CET-ul de acolo este blocat de trei luni - nu spun să nu se dea, dar îi dai de cinci ori mai mare suma unui primar PD-L decât îi dai unui primar PSD. De exemplu, domnul Nichita, de la Iaşi. Din acest moment, pregătirea pentru iarnă este un lucru foarte important şi tare îmi este că este şi acest lucru politizat.
Mihai Gâdea: Radu Tudor, vroiam să... doar o secundă.
Radu Tudor: Vreau să abordez şi eu o chestiune, dacă se poate, să nu intrăm în pauza de publicitate.
Mihai Gâdea: Nu, nu intrăm în pauza de publicitate. Vreau să ne întoarcem pentru o secundă la această criză. De o săptămână se vorbeşte despre cine a băgat ţara în criză, cine o scoate din criză, toate lucrurile acestea se întâmplă în debutul campaniei electorale.
Mircea Geoană: Săptămâna aceasta începe campania electorală.
Mihai Gâdea: În 30 şi câte?
Mircea Geoană: 35.
Mihai Gâdea: În 35 de zile vom merge la vot şi vom hotărî cine intră cel puţin în turul al doilea. În toată această bătălie, ca niciodată, preşedintele a vorbit despre cine a băgat ţara în criză, despre cum poate fi scoasă ţara din criză şi până la urmă, cred că oamenii privesc în aceste zile mult mai atenţi la politicieni şi la politică pentru a înţelege dacă există o şansă de a ieşi din toată povestea asta. Înţeleg că şansa Croitoru aproape că nu mai există, şansa Iohannis nu este acceptată de preşedinte. În momentul de faţă pare că lucrurile sunt într-o incertitudine totală. Preşedintele nu acceptă varianta dumneavoastră şi PNL-ului şi a UDMR-ului şi a minorităţilor, dumneavoastră nu acceptaţi varianta preşedintelui. Ce se poate întâmpla de la punctul acesta în care suntem într-un drum înfundat? Nu spun că suntem în prăpastie să nu îi alarmez pe oameni suplimentar, dar suntem într-un drum înfundat. Cum ieşim din toată povestea asta?
Mircea Geoană: În primul rând, cred că domnul preşedinte trebuie să invoce un argument plauzibil pe care nu l-a formulat până acum, cu privire la opoziţia sa la numele Iohannis. Pentru că în acest moment el nu a negat valabilitatea acestei majorităţi, ci s-a referit la persoana primului ministru. Şi în primul rând, trebuie să ne spună domnul preşedinte Băsescu dacă este o problemă cu domnul Iohannis. Nu e o problemă cu majoritatea, pentru că ea există, e 65%, funcţionează şi va demonstra că există. Deci, dacă nu există o problemă cu domnul Iohannis, nu-s motive să nu-l pună. Dacă există probleme cu domnul Iohannis şi ele sunt suficient de legitime şi ar avea şi îndrăzneala să le spună, pentru că tot evită: "îmi place de dânsul, dar de fapt nu vreau să-l pun", în clipa respectivă, evident, preşedintele poate să vină cu altă nominalizare, pe care această majoritate o va analiza. Dar, din punct de vedere al motivului pentru care îl refuză pe domnul Iohannis, în acest moment preşedintele este mut, nu spune nimic despre motivul pe care eventual l-ar avea. Încearcă să spună că s-a întâlnit cu Geoană şi cu Voiculescu. Dacă... Eu îi monitorizez pe domnul Băsescu când merge la Golden Blitz sau unde se întâlneşte cu colegii? E problema mea unde mă întâlnesc şi cu cine mă întâlnesc. Deci, din punctul meu de vedere, în acest moment mingea este în curtea preşedintelui. A propus un candidat care a fost pus pe zona de sacrificiu pentru a putea să dea o anumită dinamică jocului respectiv. Aşteptăm ziua de mâine, pentru că vreau să îndeplinim această formalitate, de a-l vedea pe domnul Croitoru şi de a-i da răspunsul, previzibil, pe care îl avem. Din clipa respectivă, cred că singura soluţie care este retragerea mandatului domnului Croitoru şi o nouă rundă de consultări cu preşedintele la Cotroceni, pentru a putea vedea soluţiile deblocate.
Radu Tudor: Dar ştiţi bine că n-o va face, domnule Geoană, pentru că încăpăţânarea domnului Traian Băsescu este mai importantă decât interesul naţional. Ne-a demonstrat-o cinci ani de zile în fiecare zi şi vedeţi că această criză nenorocită politică este singurul argument al domniei sale prin care poate şantaja electoratul. Îi sperie pe oameni că n-o să mai fie salarii, că n-o să mai fie pensii, le arată cu degetul o criză pe care domnia sa a provocat-o, îi ţine într-un... cum să spun, într-un bol din acesta cu apă clocotită, dar dumneavoastră nu aveţi pârghii, din păcate, să opriţi această nenorocire.
Mircea Geoană: Avem.
Radu Tudor: Nu există nici o formulă instituţională ca preşedintele să ţină cont de majoritatea parlamentară, aşa cum spune nu doar litera, ci şi spiritul Constituţiei?
Mircea Geoană: Într-o ţară normală şi cu un preşedinte normal, răspunsul ar fi fost pozitiv.
Radu Tudor: Nu e cazul nostru.
Mircea Geoană: Atunci, singurul răspuns care este: 35 de zile plus 14 zile. Singura soluţie este, până la urmă, eliminarea din fruntea statului a acestui om, care nici măcar în ceasul al 13-lea al mandatului său nu înţelege că are o obligaţie faţă de toţi românii.
Radu Tudor: Dar eliminarea nu poate fi făcută decât prin vot democratic...
Mircea Geoană: Prin vot democratic. Dacă nu se poate altfel şi asta este...
Radu Tudor: Înseamnă că ne asumăm cu toţii că acest haloimas politic nenorocit creat de preşedintele Băsescu va crea până pe 6 decembrie. Şi atunci ne punem speranţă într-un guvern instalat imediat după 6 decembrie, care pare deja să aibă un anumit contur, cel puţin ca majoritate, şi să ne propunem să traversăm să traversăm această perioadă cu minimum de riscuri pentru economie şi pentru populaţie. Vă asigur că în parlament există pârghii, din punct de vedere legislativ cel puţin, de a încerca să corectăm lucrurile care nu sunt bune. Proiectul de program pentru locuinţe ieftine pentru tineri este deja un proiect legislativ care avansează. Deci, vom face în parlament ceea ce poate să facă parlamentul. Dar, până la urmă, cred că cel care pierde cel mai mult din această chestiune este însuşi domnul Băsescu, pentru că este, de fapt, ultima şi cea mai complicată decizie de bruscare a sistemului politic şi democratic românesc care o face acum. Şi o face din disperare pentru că simte că pierde, dar cred că acest tip de joc îi face un imens deserviciu şi părerea mea ete că se va duce în jos, pe tobogan. Eu nu exclud o posibilitate ca domnul Băsescu să piardă procente suplimentare în perioada următoare pentru că este considerat ca cel care este responsabilul principal al treburilor din ţară, şi reputaţia personală îl duce în zona respectivă, plus că românul are o chestiune din istorie: preşedintele este cel care atunci când este bine, chiar dacă nu face preşedintele bine, se duce la dânsul, când face ceva rău, chiar dacă nu este vina domniei sale, tot la dânsul se duce. Dar acum, când este stăpânul absolut al guvernelor, al tot ceea ce mişcă în ţara asta, evident, negativul merge către domnia sa.
Liviu Voinea: Problema este că în timpul acesta şi economia se duce pe tobogan şi vedeam zilele trecute o ştire, că România a reintrat acum câteva zile, a intrat de fapt acum câteva zile în Top 10 al ţărilor cel mai probabil să intre în incapacitate de plată, să anunţe incapacitatea de plată a datoriei, alături de nişte state africane şi latino-americane. Este absolut inadmisibil, mai ales în condiţiile în care România... Ştiţi de câţi bani s-a împrumutat guvernul în primele... câte luni au fost, nouă luni?
Mihai Gâdea: Câţi bani?
Liviu Voinea: Deci, numai banii pe care i-a luat efectiv, deci nu punem 20 de miliarde de la Fond, punem numai cât a intrat de la Fond - în total, aproximativ 18 miliarde de euro.
Radu Tudor: O treime din bugetul statului.
Liviu Voinea: Da, peste...
Radu Tudor: Sau poate chiar mai mult, peste o treime din bugetul statului, bani împrumutaţi.
Liviu Voinea: Este enorm. Cursul de schimb ştiţi cum îl ţine Banca Naţională acum? Ca atunci când sunt spărturi printr-un zid, când iese apă prin toate părţile... s-a spart ţeava şi încerci cu un deget acolo, cu piciorul acolo, cu o cârpă acolo, cât mai ţine... Cât poate să ţină?
Mihai Gâdea: Şi când se sparge, unde ne ducem?
Liviu Voinea: Noi încă nu ştim cifrele pe trimestrul III, dar probabil ele nu sunt deloc fericite. Trimestrul IV n-are cum să fie... Ştiţi în ce condiţie (...) scăderea economică de 8,5 pe tot anul? În condiţiile în care în trimestrul IV avem zero, adică ne-am reveni din trimestrul IV. Or, vă daţi seama, neavând un guvern, neavând buget...
Mircea Geoană: Este, de asemenea... Totuşi, ar trebui să spunem că există totuşi un sentiment de mai mică panică după anunţul oficial al FMI, în pofida faptului că au amânat vizita de aici, pentru că, evident, e o criză politică. Au spus textual că nu sunt motive ca programul să deraieze, că împrumutul nu este pentru un guvern sau pentru un partid şi că în condiţiile în care ne respectăm programul, şi programul trebuie să-l respectăm pentru că este cel puţin pentru moment, necesar - putem discuta ceea ce a fost, cum îl plătim, dar este necesar în acest moment...
Radu Tudor: Şi unul din garanţii principali ai respectării acestui program e Mugur Isărescu, care n-are o componentă politică.
Mircea Geoană: Şi, de asemenea, cred că şi mesajele, chiar şi mesajele de acest gen, care nu au până la urmă un efect practic imediat, dar au un efect psihologic important şi care, spun încă şi încă o dată: nu ne putem permite să deraiem cu economia. Şi chiar dacă sunt câteva săptămâni nebune, generate de patima absolută pentru putere a domnului Băsescu, România va reveni pe un curs predictibil, România va redeveni o ţară predictibilă, România va evita o situaţie dificilă. Nu putem spune că redresăm economia în câteva luni, asta este nefiresc şi necinstit, dar din punct de vedere al senzaţiei de pierdere de busolă, de direcţie şi de hazard - acesta e cuvântul în jurul României, hazard în acest moment -, vreau să ştie cei care se uită a televizor şi cei care ne ascultă în străinătate, pentru că au transcriptul de la (...), vreau să spun că traduc ăştia tot cu ce se spune în România, cel puţin declaraţiile importante economice şi politice, că România îşi va regăsi rapid după 6 decembrie predictibilitate şi un compas corect. Eu sunt convins că se găsesc soluţii din partea mediului de afaceri şi pentru situaţia economică mult mai rapid dacă există măcar puţină linişte politică, un guvern aşezat, un proiect de buget făcut la timp, un proiect de bugetară pe doi ani de zile şi începem, într-adevăr, să acţionăm. în acest moment, riscul cel mai mare este riscul de hazard politic şi de senzaţie de incertitudine în România. De îndată ce risipim acest nor, vă spun că lumea o să înceapă să vadă România din nou cu ochi mai buni.
Mihai Gâdea: Luăm o scurtă pauză de publicitate. După pauza de publicitate o să ajung la un lucru foarte discutat şi disputat aceste zile. De la prietenul meu Mircea Badea, care, de la momentul în care spunea că nu va ieşi la vot pentru nimeni, a ajuns să spună că se gândeşte să iasă la vot, dar cu o condiţie, şi ca el cred că sunt foarte mulţi: să fie sigur că cel care spune că îl înfruntă pe Traian Băsescu şi este contracandidatul domniei sale să fie sigur că e contracandidat şi n-are vreun blat. Şi întrebarea mea este, după pauza de publicitate, dacă puteţi să ne daţi în scris... vă dau şi un stilou, cred că aveţi un stilou, dacă ne puteţi da în scris că nu se va regăsi Traian Băsescu ca prim-ministru sau în vreo altă formulă după alegeri, dacă veţi câştiga alegerile prezidenţiale...
Radu Tudor: Sau ca ministru al turismului...
Mihai Gâdea: Nu ştiu, ca prim-ministru...
Mircea Geoană: Pregătesc hârtia, e hârtie mai groasă...
Mihai Gâdea: Pregătiţi hârtia? Bun, eu vă dau stiloul. Publicitate. Revenim. Am revenit la "Sinteza zilei". Am întrebat un lucru şi am să vă rog să ne oferiţi, dacă vreţi, un răspuns. V-am rugat, dacă este posibil, să ne daţi în scris, pentru cei care nu vor să voteze - vor să voteze o alternativă, dar o alternativă în care să nu ne trezim după alegeri că există o legătură între cel care devine preşedinte şi actualul preşedinte şi v-am rugat să ne daţi în scris. Dacă puteţi să arătaţi ce scrie domnul Geoană.
Mircea Geoană: Şi o puneţi în arhiva personală a domnului Gâdea.
Mihai Gâdea: "După trei cincinale de agitaţie, îi garantez domnului Traian Băsescu dreptul la o pensie politică liniştită şi binemeritată, din decembrie 2009. Mircea Geoană". O păstrez.
Mircea Geoană: Da, e a dumneavoastră. Olografă.
Mihai Gâdea: O să...
Mircea Geoană: Las şi stiloul, că după aceea, se interpretează.
Mihai Gâdea: Mulţumesc. Radu Tudor.
Radu Tudor: Da. După cum bine ştiţi, profilul meu de jurnalist este foarte apropiat de lumea militară şi chestiunile legate de securitate naţională şi internaţională. Eu vreau să vă mărturisesc că în ultimele şase luni de zile, am primit extrem, extrem de multe mesaje de la persoane atât din interiorul sistemului, cât şi din afara lui, atât de la militari activi, cât şi de la militari în rezervă. Vreau să vă spun, domnule Geoană, că starea de nemulţumire a atins pragul unei revolte. Am ajuns la momentul la care militarii îşi exprimă, în mod direct, chiar şi pe site-ul MApN-ului, chiar şi în publicaţiile Armatei Române, nemulţumirea faţă de drama financiară prin care trec aceşti oameni. Mi-e milă de oamenii aceştia, de purtătorii hainei militare româneşti, că au ajuns să fie umiliţi de această politică nefericită şi vă rog să mă credeţi că m-am abţinut, în calitate de jurnalist, să nu explodez şi eu, la fel ca ei, pe post, pentru că ştiu că mesajul meu şi cuvintele mele ar putea să creeze o stare de panică în rândul acestor instituţii. E foarte multă nemulţumire în MApN, e foarte multă nemulţumire în zona serviciilor, oamenii simt că această criză financiară nu este bine gestionată politic şi sunt oameni care trebuie să facă un sacrificiu pentru ţară şi sunt batjocoriţi, domnule Geoană. Le sunt tăiate sporurile legale, le sunt tăiate salariile şi personal, n-am vrut, tocmai pentru faptul că aş fi putut fi subiectiv, nici să-l critic pe comandantul suprem pentru chestia aceasta, nici pe ministrul apărării, nici pe şeful Statului Major General. Eu pe dumneavoastră vă rog în felul următor: aveţi o şansă să deveniţi preşedintele României. Atributul principal al preşedintelui României este politica externă şi securitatea naţională. Vă rog să le transmiteţi un mesaj acestor oameni, care mie mi se adresează zilnic cu mesaje care, vă spun sincer, îmi este jenă pentru ei că au fost aduşi în această situaţie umilitoare. Rezervişti sau activi, oameni care sunt batjocoriţi de politica din România. Vă rog să le adresaţi un mesaj, pentru că urmează Ziua Armatei României, şi parcă văd că acei nemulţumiţi vor izbucni din nou, pentru situaţia în care au fost târâţi.
Mircea Geoană: Bun, acum ştiţi că e un punct sensibil...
Radu Tudor: Mai ales că sunteţi fiu de militar.
Mircea Geoană: De asta spun şi eu şi am atât de multe cunoştinţe şi prieteni din generaţia tatălui meu şi vreau să le mulţumesc pentru cuvintele calde care mi le-au adresat atunci când am avut acest moment delicat. Sunt o persoană care crede că o ţară care nu are o structură militară profesionistă, motivată şi care este tratată cu respect de către societate, este o ţară slabă, o ţară vulnerabilă. În al doilea rând, ce se întâmplă în Europa şi în lume în această perioadă trebuie să ridice gradul de alertă, pentru că lumea nu este liniştită. Şi ceea ce apărea să fie sfârşitul istoriei, după intrarea în NATO şi UE, iată că istoria continuă şi lupta de influenţă între marile puteri continuă, inclusiv la graniţele României. În al treilea rând, vreau să le promit un singur lucru. Nu pot să promit bani pe care nu îi am. Acest lucru ar fi o chestiune necinstită din partea mea. Dar pot să îi asigur de faptul că vom face, aşa cum se întâmplă în America şi cum am învăţat, o planificare multianuală pe patru ani. Dacă pentru restul economiei vom face o planificare multianuală şi bugetară pe doi ani, într-o primă etapă, pentru că asta ştim să facem, ca Minister de Finanţe, ceea ce fac americanii, ceea ce fac englezii, ceea ce fac structurile solide din lumea Alianţei Atlantice: se stabileşte un plan quadrianual. În care se stabileşte extrem de clar, din prima zi, care sunt proiectele pe care le finanţăm, care sunt tipurile de operaţiuni pe care le dorim, ce fel de specializare are Armata română şi spre ce tip de potenţial conflict sau ce fel de potenţial rol avem în Alianţă. Vreau să le garantez că în clipa în care împreună vom face acest program pe patru ani de zile, voi asigura predictibilitatea şi ritmicitatea resurselor bugetare necesare. Este rolul preşedintelui, ca şef al Armatei Române...
Radu Tudor: Şi al CSAT.
Mircea Geoană: Şi al CSAT. Nu vreau să promit lucruri care nu pot să le fac acum. Este criză. Dar pot să garantez un cadru predictibil, pe baza unui program pe patru ani de zile, aşa cum se întâmplă în fiecare armată şi în fiecare parlament din lumea democratică. Am fost în Congresul american, am fost în Camera Comunelor din Marea Britanie. Am fost în Parlamentul francez sau german. Întotdeauna, pe zona specială, pe zona sensibilă, pe zona militară, se lucrează pe cicluri mai lungi şi dacă putem să dăm acestor oameni un cadru predictibil, pe patru ani, sunt convins că cei care, până la urmă, sunt printre cei care au nu numai o uniformă militară de apărat, dar care au un patriotism înrădăcinat prin educaţia lor, vor înţelege că trebuie să fim solidari cu naţiunea, într-un moment dificil economic, dar le asigur predictibilitate şi o armată înzestrată corect, pentru lumea secolului XXI, nu pentru vremea Tratatului de la Varşovia. Acest lucru vi-l promit aici şi face parte într-un fel şi din moştenirea tatălui meu către mine. Până la urmă, am fost crescut într-o casă de militari.
Radu Tudor: Vreau să mai adaug o singură chestiune. Mai spun acest lucru şi pentru faptul că atât Emil Boc, cât şi Traian Băsescu au dezinformat grav majoritatea pensionarilor din România, asmuţindu-i împotriva celor cu pensii militare. Domnule Geoană, potrivit statisticii oficiale, în România sunt 70.000 de pensionari ai Ministerului Apărării Naţionale, cu pensia medie de 1400 de lei. Cine a spus că pensiile militarilor sunt pensii "nesimţite" în România, şi-a bătut joc de noi şi de toată lumea. Şi vă rog frumos să înţelegeţi că situaţia lor este dramatică. Mulţi dintre ei în vârstă, mulţi dintre ei care şi-au pierdut locul de muncă în mod forţat, oameni daţi la 45 de ani afară din Armata română, fără voia lor şi tot cu pensii de 1500 de RON. Şi acum sunt calificaţi drept nesimţiţi, atât de premierul Emil Boc, cât şi de preşedintele Băsescu. Şi sunt ameninţaţi mai mult, domnule Geoană, cu înjumătăţirea pensiilor. Asta e un alt pericol, care îmi este semnalat aproape zilnic pe emailul pe care îl am la ANTENA 3. Şi vreau să le garantaţi acestor oameni, care şi-au făcut datoria faţă de ţară, că nu sunt în pericol.
Mircea Geoană: Domnule Radu Tudor, nici o lege nu este retroactivă. Este nevoie de o lege a pensiilor unitară, ca să ştim de o manieră rânduită ce pensie poate să aibă cineva de acum încolo, într-o condiţie normală. În orice ţară din lume, cei care lucrează în condiţii deosebite, care îşi iau riscuri masive, că este vorba de militari, că este vorba de poliţişti, au în mod evident un stimulent financiar şi de tratament din partea societăţii. Există un lucru... nu există excepţie pe lumea aceasta. Deci ce a fost până acum este un drept câştigat, conform legii româneşti, nimeni nu poate să schimbe, este un principiu constituţional - nu există lege retroactivă. Dar pentru viitor, va trebui să facem o chestiune în care să spunem extrem de clar unui cadru militar tânăr, care intră acum şi vrea să îmbrace haina militară şi (...) militară, va şti cu precizie care este leafa şi la ce se poate aştepta din punct de vedere al pensiei pentru viitor. Vreau să îi asigur că va fi o chestiune aşa cum se întâmplă în lumea Alianţei Atlantice. Asta este ceea ce pot să fac. Asta ştiu, lumea asta o cunosc şi lumea asta pot să o garantez şi pentru români.
Mihai Gâdea: Mai luăm o scurtă pauză de publicitate şi ne întoarcem pentru concluzii. Am să adresez cea mai interesantă întrebare din partea dumneavoastră, de pe forum, în ultima parte a emisiunii. Am revenit la "Sinteza zilei". O întrebare, aşa cum am spus. Bogdan pe forum scrie aşa: "Am 33 ani şi cred" - mă rog, spune cu cine va vota - "însă întrebarea mea este următoarea: ce or să facă PSD şi PNL, nu mai vorbesc de celelalte partide, dacă cumva va ieşi preşedinte - şi sincer, nu m-ar mira - tot domnul Băsescu? Şi ce vor face când a doua zi după alegeri vor trebui să stea din nou faţă în faţă cu noul şef de stat? Nu cumva vor fi din nou ploconitori şi zâmbitori în faţa domniei sale?"
Mircea Geoană: Eu sper ca această majoritate să dureze şi sunt convins că suntem cu toţii lecuiţi de Băsescu, suntem cu toţii lecuiţi de Băsescu, fiecare dintre noi - mai recent, PSD-ul, înainte PNL-ul, înainte, ţărăniştii - practic, oricine care a intrat în relaţie cu PD-ul domnului Băsescu şi PD-L-ul actual, s-au fript. Deci în clipa de faţă nu mai există o urmă, un miligram de încredere în cuvântul său şi în capacitatea sa de a respecta o minimă regulă a jocului democratic. De aceea sunt convins că această variantă proastă pentru ţară nu se va întâmpla, dar sunt convins că în acest moment există în Parlamentul României şi în partidele politice din România o forţă care poate să reziste şi la acest scenariu foarte…
Mihai Gâdea: Mulţumesc frumos, vă doresc succes în campanie, cum doresc tuturor candidaţilor. Vă doresc şi dumneavoastră o seară plăcută.