Am incredere in capacitatea acestei coalitii de a veni cu un raspuns coerent, am incredere in capacitatea de dialog si curaj intelectual si politic de care trebuie sa dam dovada si vreau sa va asigur de dorinta noastra de parteneriat sincer si transparent.
Stimati colegi, stimati invitati, in urma cu cateva zile, Fondul Monetar a aprobat acordul de stand-by cu Romania si speram ca si al nivelul Uniunii Europene sa avem acest mult discutat imprumut. Speram de asemenea, asa cum am vorbit si cu ambasadorii Uniunii Europene aici la Bucuresti, ca acest imprumut sa nu fie legat de alte conditionalitati, pentru ca la greu, Europa trebuie sa fie solidara.
Stiu ca exista in acest moment anxietate, neliniste si de multe ori o situatie foarte dificila pentru mediul economic romanesc. De aceea, ceea ce cred ca trebuie facut, si am spus-o si in intrunirile din cadrul Coalitiei aflate la guvernare astazi, este o a doua etapa a unui plan strategic pentru relansarea economiei romanesti. Acest lucru este o obligatie nu doar a Guvernului, este o obligatie a societatii romanesti, este o obligatie a Parlamentului Romaniei, a mediului de afaceri roman si strain, dar si o revenire la ceea ce reprezinta obligatia firmelor si bancilor straine prezente in Romania. Am fost si ramanem o tara deschisa pentru investitii straine, am fost si inca suntem o tara in care se face profit frumos. Am fost si inca suntem o tara care a acceptat, pentru ca astea sunt regulile jocului, repatrierea unei parti importante din profit facut in Romania catre sucursale, filiale sau off-shoruri in acesti ani.
Intr-o oarecare masura, cred ca dupa acest acord cu Fondul Monetar si dupa ce Banca Nationala a Romaniei va putea sa permita bancilor, in proportie masiva, repornirea creditarii, sa facem un apel la solidaritate din partea capitalului strain aflat in Romania, cu acest moment greu pe care tara noastra il traverseaza impreuna cu intreaga Europa si intreaga lume. Este interesul comun al capitalului romanesc si al capitalului strain ca economia romaneasca sa se relanseze cat mai rapid. Suntem o tara care suntem atinsi de aceasta criza nu atat de mult din motive structurale interne, pentru ca piata interna romaneasca are in continuare un potential de dezvoltare imens. Este loc de investitii productive si de profit in Romania, enorm. Pentru ca Romania are decalaj de dezvoltare important si Romania are in continuare un potential de piata interna remarcabil, poate cel mai mare din Europa Centrala si de Rasarit, vorbesc din statele membre ale Uniunii Europene.
De aceea cred ca acest moment al imprumutului, produs cu sacrificii, facut cu costuri sociale, reprezinta pentru sistemul bancar romanesc un moment in care trebuie sa gasim solutii pentru repornirea creditarii si pentru gasirea unei politici de rata a dobanzii corecte, coerente, care sa permita accesul la creditare in conditii avantajoase pentru mediul economic romanesc. Este risipa de credibilitate, postulatul prin care se spune am luat 13 miliarde de la Fond pentru rezervele Bancii Nationale, bancile comerciale s-au angajat la Viena ca nu vor repatria acesti bani catre sucursalele din tarile de origine. Dar noi trebuie sa gasim formele amiabile si daca nu masuri de o discutie putin mai barbateasca pentru a spune ca reducerea ratei dobanzii si repornirea creditarii reprezinta o obligatie pe care si sectorul bancar din Romania si-a asumat-o alaturi de statul roman, de Guvernul roman, de cetateanul roman. Un lucru pe care trebuie sa il spunem raspicat si sunt convins ca si Ministerul Finantelor prin modul in care va fi chemat sa nu se mai imprumute de pe piata si sa lase bancilor o stare comoda de a face profit doar din titluri de stat, este un lucru foarte important. Si cred ca acum trebuie sa spunem raspicat, la situatii exceptionale, masuri exceptionale. Nu putem sa tratam o criza de natura exceptionala cu masuri de tip clasic. Ne doare inima sa spunem ca sectorul economic romanesc a fost in mare masura dezavantajat in acest an si cred ca o doza de patriotism economic, in sensul bun al termenului, trebuie sa insoteasca actiunea Guvernului. Nu este normal ca subcontractorii romani, de infrastructura, de investitii, de agricultura, din toate domeniile, pentru marile firme tranzactionare sa fie cele care nu primesc la timp plata pentru serviciile si bunurile prestate.
Cred ca ar trebui, si a fost o discutie la nivelul coalitiei, sa venim cu o modificare legislativa in care subcontractorii operatiunilor din Romania sa primeasca drepturi certe si conturi bancare certe, pentru a putea sa fie siguri ca primesc la timp banii pe care ii castiga prin munca si la care la randul lor reprezinta taxe si impozite si bineinteles plata pentru angajati si salariati. Cred ca poate ideea din anii precedenti legata de un fel de „fabricat in Romania" de generatie noua este buna, fara sa fim sub nicio forma importiva pietii publice, dar uitati ca toate tarile isi iau masuri pentru a putea sa stimuleze capitalul autohton si cred ca masurile pentru capitalul romanesc reprezinta o obligatie pe care o avem cu totii de indeplinit. In al doilea rand este o chestiune pe care si domnul ministru si domnul prim-ministru sunt convins ca au in atentie, este cadrul general in care actioneaza o firma din Romania, in continuare prea multe taxe si impozite, in continuare foarte multa hartuire din partea autoritatilor statului, in continuare intarzieri la rambursarea platii TVA-ului, in continuare obstacole birocratice semnificative. Si cred ca aceasta este o cale de urmat si cred ca aceasta este o masura naturala pe care trebuie sa o luam intr-o perioada de dificultate, fara un sector economic romanesc puternic, relansarea va fi mai indepartata, sacrificiile sociale vor fi mai mari, nivelul de somaj va creste mai mult, deci intr-un fel codul fiscal reprezinta un moment esential si il consider de fapt piatra unghiulara a acestei etape de pregatire a relansarii economice.
In alte tari s-au creat mecanisme de tip cod fiscal simplificat pentru microintreprinderi, cred ca ar fi bine sa incercam sa invatam din experienta altor state europene, care in momente dificile incearca sa adopte masuri care sa nu afecteze stabilitatea macroeconomica si echilibrul general al bugetului de stat, dar in interiorul acestuia trebuie sa gasim parghii pentru a putea sa mergem mai departe. Nu fac o pledoarie pentru favorizarea capitalului romanesc, dar fac o pledoarie pentru incetarea defavorizarii capitalului romanesc si cred in acest moment bruma de instrumente pe care le avem inca la dispozitie, CEC, EXIMBANK, fondul de garantare, fondul de contragarantare, elementele pe care le pun la dispozitia capitalului romanesc sunt importante. Firmele mari vor ramane, sunt convins, in Romania; firmele mari, sunt convins ca vor stii sa isi pastreze interesul fata de o piata in continuare interesanta. Important este de vazut daca la sfarsitul acestei crize vom avea in continuare un sector de IMM-uri si un cadru de capital romanesc, sau vom avea un desert; aceasta este de fapt miza cea mai importanta a modului in care abordam acest subiect. Si o ultima sugestie din partea mea si este o sugestie pe care mi-o asum si ca Presedinte al Senatului este aceea de dialog mult mai direct si mai constructiv si mai practic cu mediul de afaceri din Romania.
De foarte multe ori deciziile s-au luat de catre birocrati din minister; acest lucru trebuie sa inceteze si cred ca un dialog transparent cu mediul economic, cu mediul guvernamental, cu mediul de legiferare si in general dialogul este o solutie foarte foarte importanta. Eu sunt incurajat de faptul ca la aceasta manifestare exista participare importanta, stim cu totii ca momentul nu este oportun, dar cred ca prin solidaritate si curaj, inclusiv curaj intelectual si politic, vom putea sa iesim mai repede din aceasta situatie. Cred cu tarie ca Romania are potential de iesire rapida din aceasta criza. Cred in continuare ca o parte din aceasta criza apartine Romaniei din punct de vedere structural si al modului in care nu au fost folositi corect ani de prosperitate si crestere economica. Astazi suntem privati de miliarde de euro pe care am fi putut sa ii avem la dispozitia bugetului de stat pentru investitii si pentru protectie sociala. Am incredere in capacitatea acestei coalitii de a veni cu un raspuns coerent, am incredere in capacitatea de dialog si curaj intelectual si politic de care trebuie sa dam dovada si vreau sa va asigur de dorinta noastra de parteneriat sincer si transparent.
