RRA: "Dezbaterea jurnalului de pranz" - Invitat Mircea Geoana, presedinte al Senatului Romaniei si presedinte al PSD

RRA: "Dezbaterea jurnalului de pranz" - Invitat Mircea Geoana, presedinte al Senatului Romaniei si presedinte al PSD

RADIO ROMANIA ACTUALITATI (8 mai, ora 13:33) - Emisiunea "Dezbaterea jurnalului de pranz"

Realizator: Alexandra Andon - Buna ziua, tuturor! Avem un invitat special, al unei editii speciale a "Dezbaterii jurnalului de pranz", presedintele Senatului, domnul Mircea Geoana. Buna ziua, bine ati revenit, domnule presedinte!

Mircea Geoana: Sarut mana, buna ziua!

Realizator: Sarbatorim ziua Europei, suntem in Uniunea Europeana, dar, citeam astazi o stire despre un europarlamentar danez, care spunea ca tarile din sud-estul Europei ar trebui sa aiba mai putina influenta in Uniunea Europeana, pentru ca sunt mai putin inteligente. Acum, pe domnia sa, pe acest europarlamentar, il nemultumeste faptul ca, fiind tari mai mari, au un numar mai mare de voturi, in Parlamentul European. Se vor desfasura alegeri in toate tarile Uniunii Europene si, ca sa fim lucizi, cred eu, la nivelul decizional al Uniunii Europene, la nivelul Comisiei, nu cred ca avem o influenta proportionala cu numarul de voturi din Parlament. Ce se intampla, domnule presedinte, suferim de complexe, in Europa?

Mircea Geoana: Nu! Suferim de lipsa de proiecte, in Europa. Intreaga natiune si societatea romaneasca, clasa politica romaneasca, cu toate slabiciunile pe care aceasta le-a demonstrat, din pacate, in acesti 20 de ani de la revolutie... Cu totii am crezut cu multa intensitate in proiectul readucerii Romaniei in Uniunea Europeana, in NATO, reintoarcerea la matca noastra naturala, aceasta de parte a Europei. Chiar azi-dimineata am participat la Patriarhia Romana la comemorarea a 10 ani de la vizita Papei Ioan Papei al II-lea, la invitatia fostului patriarh al Romaniei, si intr-un fel a fost un gest simbolic de readucere a Romaniei mai aproape de Europa. Din pacate, dupa ce am reusit sa ne atingem acest obiectiv national, ne-am prezentat in Europa, fara /.../ de proiect. Intr-un fel, am ajuns acolo obositi; si, cred ca ceea ce lipseste Romaniei in acest moment este in primul rand un proiect national care sa ne permita intr-adevar sa ne depasim...

Realizator: De cine depinde crearea unui asemenea proiect?

Mircea Geoana: Tot de clasa politica, si deci, de elita romaneasca, in sens mai larg, dar si de societate in sensul cel mai larg al termenului. Faptul ca a aparut acest tip de retorica impotriva Romaniei, si nu este o voce izolata, care spun de fapt ca Romania este o tara care a venit nepregatita in Europa, desi ni s-au dat, intre 2004, cand am incheiat negocierile la finalul mandatului guvernului PSD, si din momentul aderarii au trecut doi ani de zile, ni s-au dat doi ani de pregatire, exista foarte multe voci care spun ca Romania este nepregatita, Romania in continuare nu intelege cum se joaca jocul in Europa si ca politica externa romaneasca a condus mai degraba la slabirea influentei noastre. Deci, intre ceea ce reprezentam noi pe hartie - a saptea tara, cu 33 de europarlamentari care vor fi alesi pe 7 iunie, cu un comisar european din partea Romaniei - si influenta nominala si modul in care stim sa ne facem auzita vocea, respectate interesele, respectarea propriilor cetateni in Europa, este o diferenta foarte mare; si, acest lucru este probabil un handicap care influenteaza mai mult decat cred romanii viata de zi cu zi. Pentru ca asta inseamna riscul intotdeauna ca banii europeni sa nu ajunga, riscul ca interesele mele din punct de vedere, sa spunem, o dezbatere foarte importanta in Europa, pe unde sa treaca viitoarele mari infrastructuri transeuropene. Nu-i este indiferent Romaniei daca un tren de mare viteza trece de la Frankfurt, Polonia, la Sankt Petersburg sau trece de la Frankfurt, la Viena, la Budapesta si la Bucuresti si, dupa aia, la Istanbul. Nu-i este indiferent unui cetatean roman, cat plateste factura la gaz; daca Romania continua sa fie o pata alba pe harta energetica a Europei. Conteaza foarte mult daca politica agricola comuna va fi respectata in anii urmatori, pentru ca tarile din Nord, inclusiv cei din nordul Europei, au interes ca banii pentru agricultura si dezvoltarea satului european - pentru Romania un lucru vital pentru modernizarea...

Realizator: Probabil, sa fie cat mai putini.

Mircea Geoana: Sa fie cat mai putini. Si atunci cred ca a venit clipa sa intelegem ca lupta politica interna este un lucru, competitia, inclusiv pentru prezidentiale sau pentru europene reprezinta un lucru, dar, ceea ce trebuie sa faca clasa politica si oamenii politici responsabili este sa incerce sa venim cu un proiect, care sa ne permita sa ne afirmam in Europa, cu o voce mai puternica si cu avantaje economice si sociale, pe masura. Eu, unul, sunt dezamagit. Altfel am visat Romania, atunci cand, ca fost ministru de externe, ca ambasador la Washington, am lucrat pentru aderarea la NATO si la Uniunea Europeana. Am crezut ca progresul nostru va fi mult mai rapid, am crezut ca satul romanesc va avea mai repede acces la civilizatie, la subventii corecte pentru agricultura, dar si la servicii publice esentiale, mai multe dispensare, mai multe scoli, bani si pentru biserici. Am crezut ca vom fi capabili intr-adevar sa fructificam aceasta perioada. Iar ceea ce efectiv este absolute de neaccceptat este ca, dupa doi ani si jumatate aproape, de la aderare la Uniunea Europeana, noi sa platim mai multi bani la bugetul european, decat primim. Este o chestiune scandaloasa, pentru ca astazi am platit vreo..., in doi ani de zile de membru platesti cotizatia ta, ca asta este. Deci, cred ca un efort...

Realizator: Toata lumea vorbeste despre aceasta problema a Romaniei, faptul ca doi ani de zile a platit mai mult la bugetul Uniunii Europene, decat a accesat fonduri. Ce se poate face?

Mircea Geoana: Sa ne punem mai serios pe treaba si sa incerecam sa lasam pe plan secund, daca se poate, tot ce a insemnat aceasta dezbinare politica si cearta politica la varf. Cred ca unul din principalele motive, pentru aceasta intarziere, este faptul ca Administratia Publica romaneasca a fost paralizata datorita scandalului la varf; si revin la anul electoral 2009. Este un an electoral foarte important, si eu sunt absolut convins ca proiectul politic pe care l-a reprezentat actualul presedinte este un proiect politic epuizat, din punct de vedere al menirii sale de progres si dezvoltare a tarii, dar acest lucru nu trebuie sa ne impiedice sa incercam sa facem ce putem in acest an: Sa remediem deficientele pe care le avem, si chiar in conditii de criza, sa incercam sa nu mai facem o alta mare nedreptate, cum s-au mai facut in ultimii 20 de ani de zile cand ne-a fost mai greu, sa-i facem pe cei care sunt mai vulnerabili in societate, sa-i facem pe pensionari sau pe tineri, sa-i facem pe cei care muncesc in fabrica sau muncesc la o firma, sa plateasca pretul tranzitiei. Solidaritatea cu care traversam aceasta criza trebuie sa fie o valoare importanta pentru noi toti. In acest moment, vad cum, din pacate, ne indreptam catre aceeasi metoda, pe care a mai vazut-o cu alte ocazii. Stringem cureaua toti la fel, dar una e sa stringa cureaua un om care are o pensie mica, un salariu mic, un taran, un student tanar, care e la inceputul vietii, si la inceputul formarii unei familii, si sa stringa la fel de mult, cu unul care este un om foarte bogat sau cu firme care au de unde sa mai cedeze o parte din aceste avantaje. Deci, e un moment de redefinire in Romania si, chiar daca lumea nu-si da seama atat de mult...

Realizator: Dar, care sunt punctele cruciale sau momentele cheie in care se va face aceasta redefinire?

Mircea Geoana: In primul rand, cred ca Romania duce lipsa astazi de un mare proiect national, de proiectul, sa zicem, dupa 20 de ani. Acum 20 de ani am reusit sa inlaturam comunismul si dictatura, dar, in 20 de ani, nu am reusit sa cladim o Romanie suficient de solidara, suficient de echitabila, si suficient de functionala si de capabila sa produca prosperitate si o situatie corecta pentru cetatenii sai; sau macar marea majoritate a acestor cetateni. Cred ca anul 2009 si alegerile prezidentiale vor permite nu doar schimbarea unei persoane, cu alta persoana, ci cred ca este momentul sa vedem daca viziunea ultimilor ani de zile poate fi inlocuita cu o viziune mai corecta, mai dirijata catre oamenii obisnuiti, si cred ca acest proiect, pe care de fapt astazi il mimam ca il avem. Noi am facut, de fapt, din aderarea in Europa, un substitut la propriul nostru proiect national. Deci, intr-un fel, noi acum, incercam sa ne achitam de obligatiile europene, dar, de fapt, lipseste ceea c e se numeste proiectul national romanesc, iar pentru urmatorii 20 de ani, trebuie un proiect care sa conduca la o societate profund modernizata, la scoaterea satului romanesc, din inapoiere si din uitare, dand o sansa corecta pentru cei care traiesc in orasele mici si mijlocii din Romania, care, iarasi sunt sacrificati. Mai ales in criza depind, de obicei, de o singura industrie, de o singura fabrica, si sunt acum mult mai vulnerabili, iar pentru marile orase ale Romaniei, si pentru romanii care muncesc si traiesc in strainatate conditii de educatie, de sanatate, de infrastructuri unde sa se dezvolte. Sunt lucruri care par, poate ca sunt chestiuni prea indepartate, dar, eu stiu un singur lucru, ca atunci cand o natiune nu are un proiect, in care sa credem cu totii, si pe care sa-l respectam cu totii, guvernare dupa guvernare - nu ca mesterul Manole, in care se naruieste dupa fiecare guvernare ceea ce, - de bine, de rau - s-a mai construit. Aceasta este, de fapt, miza lui 2009. Poate ca aceasta criza profunda pe care o traversam s-ar putea sa reprezinte un fel de dus rece care sa ne trezeasca la realitate. Eu, ca lider al partidului pe care il reprezint si il conduc, avem obligatia sa dam Romaniei, dupa 20 de ani, un prioect care, intr-adevar, sa ne duca in directia cea buna.

Realizator: Va reamintesc, se afla la Radio Romania Actualitati, este invitatul special al "Dezbaterii Jurnalului de pranz", presedintele Senatului si presedinte al Partidului Social Democrat, domnul Mircea Geoana. Discutia poate fi urmarita si audio si video si pe siteul Societatii Romane de Radiodifuziune. Domnule Mircea Geoana, ati pomenit despre criza, ati pomenit despre faptul ca aceasta clasa politica a fost paralizata la varf, in ultimii ani, de confruntari. Acum, intrati ... toate partidele intra intr-o campanie electorala. Dumneavoastra si PD-L sunteti impreuna la guvernare - se cheama ca o sa aveti un inamic mai putin?

Mircea Geoana: Important este /.../ sa avem un aliat in plus, si aliatul se numeste populatia Romaniei, iar pentru noi, cei care suntem social-democrati, cei care sunt mai vulnerabili in societate - si revin la pensionari. E o discutie extrem de daunatoare. Se creeaza ideea, si unii lideri din dreapta spectrului politic romanesc incearca sa acrediteze ideea ca pensii corecte pentru cei care ne sunt parinti si bunici reprezinta un fel de asistenta sociala, un fel de pomana pe care societatea le-o face acestor oameni si cred ca aceasta abordare extrem de toxica trebuie inlaturata. Sunt omanei care, de fapt, au contribuit in mod cinstit, prin munca lor si prin contributii sociale, la un fond de pensii, pe care statul roman, indiferent de regimul politic, este chemat sa-l respecte. Deci, nu este pomana, nu e asistenta sociala, este munca lor, si foarte multi din cei care astazi sunt romani sau straini, cu mari banci, cu mari corporatii transnationale, de fapt traiesc pe privatizarea a ceea ce acesti oameni au construit in anii trecuti. Al doilea rand...

Realizator: Dar, nu mai e ce privatiza...

Mircea Geoana: Nu, nu, dar ce s-a privatizat pana acum, au fost de fapt, pana la urma, munca pe care acesti oameni au facut-o in decenii de munca dificila. Iar ceea ce este un lucru la care tin enorm de mult si pe care si criza economica ne indeamna este aceasta investitie mult mai serioasa in satul romanesc si  /.../ ceea ce reprezinta si orasele mici, care, o parte dintre ele, depind de agricultura sau sunt un fel de semiurban, semirural. Si cred ca aici exista, daca vreti, si obligatia acestei coalitii, de a se achita de cei care, in criza, sunt mai vulnerabili, dar si obligatia noastra, ca social-democrati, sa atragem atentia acestei coalitii atunci cand se incearca, pentru ca celalalt partid e un partid cu filosofie de dreapta, si care spun 'hai sa strangem cureaua, la fel pentru toti'. Noi spunem: una este cineva cu o pensie mica, cu o leafa mica, cu un salariu mic, o familie la inceput de viata si de cariera, si alta este cineva care isi poate permite si are resursele, ca firma sau ca individ, sa poata sa treaca criza in conditii cat de cat bune. Eu, unul, cred ca ceea ce trebuie sa faca actualul guvern, am spus-o public, o repet si aici, la dumneavoastra, cred ca dupa ce s-au incheiat si negocierile cu FMI, cu Comisia Europeana, dupa ce s-au facut, mai bine sau mai rau, primii pasi de gestionare a unei situatii dificile, cred ca nevoia este de a intra in etapa a doua, care sa pregateasca relansarea economica, o chestiune care sa se vina cu o viziune putin mai strategica nu numai de combatere a crizei, dar de pregatire a momentului in care se relanseaza economia si cu un accent mult mai mare pe pastrarea locurilor de munca, pentru ca, pana la urma si la urma, lucrul cel mai dificil ...

Realizator: ... dar o sa fie un somaj enorm si record, anul acesta - 1 milion de oameni in somaj, asta e /.../

Mircea Geoana: ... eu sper sa nu se ajunga la o cifra atat de mare, dar este clar ca in acest moment suntem chemati - si-n dezbatere este Codul fiscal, care se apropie - sa gasim toate  formulele necesare pentru ...

Realizator: Asta era intrebarea:  cum /.../ cureaua in mod diferentiat?

Mircea Geoana: In primul rand, este clar ca ... vorbim, de exemplu, de inghetarea salariilor - da? /.../  un termen care imi displace profund, dar inteleg ca este o nevoie de limitarea cheltuielilor cu salariile, la nivel de buget al statului roman, pentru ca, intr-adevar, vremurile sunt mai grele, dar nu cred ca este normal sa spui ca ingheti salariile de sus pana jos, si un salariu foarte mare care .... si nu vorbesc, nu contest diferentierea salariala, pentru ca, pana la urma, sunt oameni care trebuie sa fie platiti mai bine, si sunt si oameni care isi fac datoria - si avem nevoie de dansii. Dar /.../ spui 'inghetarea salariilor' si o spui otova, eu cred ca /.../ loc unei formule diferentiate, in care sa spunem: acolo unde se poate, la salariile mai mari, sa existe o anumita forma de inghetare sau de comprimare, dar nu este normal ca cei cu pensii si salarii mici sa fie condamnati in perioada de criza, sa nu aiba macar o minima crestere salariala sau de pensii.

Realizator: Se mai poate face ceva?

Mircea Geoana: Cred ca se poate face ceva, si apelul meu este la putina creativitate si curaj politic si intelectual, pentru ca ceea ce spun eu, si spun cu ... nu doar din punct de vedere social, sunt un om de stanga si cred in valori sociale, dar sunt un om de stanga  modern, care stiu ca, daca nu cream si conditii economice, pentru a avea resurse pentru social, este, de fapt, vorbarie goala. De aceea, inclusiv pentru problema care este in economie, in acest moment, faptul ca la nivelul consumului intern, lucrurile sunt astazi aproape moarte, aceasta mica crestere de salarii mici si pensii mici ar putea sa reprezinte pentru economia romaneasca, pentru consum, pentru firme, pentru locuri de munca, o forma de stimulare a consumului intern - nu doar o forma de protectie sociala. De aceea, din punct de vedere al modului in care abordam aceasta analiza, cred ca o viziune cam fixista, cam rigida, ar trebui sa faca locul unei formule mai felxibile, mai creative, inclusiv din punct de vedere Cod fiscal, va fi un Cod fiscal, in alte tari se incearca pentru IMM care sunt mai vulnerabile, inclusiv o idee de Cod fiscal simplificat pentru a putea sa-i scutim macar de hartuirea pe care o firma mica, care nu are resurse, nu are bani nici de avocati, nici de contabil, incearca sa se descurce si el creeaza locuri de munca, conditii in care sa putem sa diferentiem putin intre cei care sunt mai puternici si care castiga mai bine si care sunt mai vigurosi, pe care nu trebuie sa-i napastuim pe ei in defavoarea celorlalti, dar trebuie sa spunem ca sunt firme si cetateni care sunt mai vulnerabili si pentru ei trebuie sa gasim solutii si asta este menirea prezentei noastre in guvernare, de asta am acceptat aceasta guvernare, pentru ca am crezut si inca credem ca un partide de stanga intr-o coalitie in vremuri dificile ar putea sa reprezinte un fel de pavaza, un fel de minima protectie pentru cei care au nevoie de sprijinul nostru.

Realizator: Si astfel de idei discordante, impreuna cu tensiunea campaniei pentru alegerile europarlamentare, nu va temeti ca vor strica relatiile in coalitie?

Mircea Geoana: Nu cred. Alegerile europene au inceput, practic, astazi, fiecare isi face evident partea de comunicare publica si mobilizare de vot, care ii convine; nu, nu vad chestiuni dramatice, in aceasta perioada. In schimb, ceea ce mi se pare ca este dramatic de important, este acest lucru, pe care l-am spus, intrarea in faza a 2-a, de pregatire a relansarii economice, inclusiv un efort de pastrare de locuri de munca. Cred ca aici, dupa ce s-a aprobat si acordul cu FMI, momentul cel mai delicat este cel al repornirii creditarii catre economia reala, asa cum sunt absolut convins ca un program mai coerent de investitii publice, din partea Guvernului, ar putea sa reprezinte o solutie de pregatire a acestei relansari. Au aparut cateva semne de optimism, dar sunt absolut convins ca nu vom depasi aceasta perioada dificila, suficient de repede si suficient de solidari in societate, daca nu schimbam putin reteta, care pare sa fie astazi logica dominanta a raspunsului la criza: reducere de cheltuieli, inghetare de salarii si de pensii, cred ca este o formula putin minimalista sau, daca vreti, prea putin lipsita de creativitate, pentru a putea sa fie o solutie castigatoare.

Realizator: Eu ma tem ca aceasta clasa politica nu va reusi sa reanime interesul populatiei, pentru alegeri de orice fel. Nu stiu, e doar o impresie, incepand cu conditiile, de care chiar si dvs. vorbeati, despre faptul ca riscam sa ne transformam intr-o tara de rangul II, in Europa.

Mircea Geoana: Este un fenomen care ne ingrijoreaza, daca ne uitam putin la cifrele participarii la vot, in ultimii 20 de ani, vedem cum am inceput, in anii '90, cu cifre foarte mari, de 80% si cum, usor-usor, am ajuns sub 40%. Milioane de romani au decis sa nu mai vina la vot, ca un semn de refuz, ca un semn de revolta, ca un semn de resemnare si ca un semnal de neincredere in clasa politica romaneasca; este un fenomen extrem de ingrijorator. Cum putem sa facem sa reanimam interesul romanilor in, pana la urma, in democratia noastra? Cum reusim sa-i convingem ca a veni la vot inseamna, pana la urma, o sansa de a schimba ceva, in bine, pentru ca ei, de fapt, sunt descurajati. Vin de pomana, la vot - spun foarte multi - pentru ca, oricum, nu se schimba nimic! Cam acesta este leitmotivul acestui discurs. Nu stiu daca se va schimba ceva dramatic, la alegerile europene, dar, de obicei, un pic mai...

Realizator: Cam peste tot, in Europa.

Mircea Geoana: Cam peste tot, in Europa. Dar, cred ca, incepand cu alegerile prezidentiale din toamna si, mai ales, de modul in care sub viitorul mandat prezidential lucurile se vor aseza in Romania, cred ca ar trebui sa propunem recastigarea increderii oamenilor, in procesul democratic si in procesul politic, cred ca si Parlamentul, in Romania, are un rol important, in a regasi increderea cetatenilor, si cred ca ar trebui sa ne indreptam poate cu mesaje poate putin mai directe, catre cei care sunt mai tineri si cei care au un nivel mai mare de absenteism, decat cei mai in varsta, care au o anumita disciplina, castigata in timp si pe care, inca nu au pierdut-o. De aceea, cred ca este un moment foarte periculos pentru Romania, in condutiile in care, decizii mari si presedinti de state risca sa fie alesi cu o minoritate a cetatenilor din Romania este deja un semn de fragilizare a democratiei noastre si este obligatia noastra sa incercam sa schimbam opinia care s-a asezat in ultimii ani.

Realizator: V-ati intalnit, acum doua zile, cu ambasadorii tarilor UE, acreditati la Bucuresti. In ziua aceea era vehiculata ideea ca imprumutul pe care Romania il va primi de la Uniunea Europeana sa fie conditionat de progrese in reforma justitiei si lupta anticoruptie. Vorbeati atunci, si am pomenit de cateva ori , de faptul ca mentinerea mecanismului de cooperare si de verificare dupa sfarsitul anului ar pastra Romania intr-o categorie de state de rangul doi. Prin ce mecanisme sa evitam acest lucru? Diplomatice doar?

Mircea Geoana: Cred ca pe problema imprumutului de la Uniunea Europeana, de 5 miliarde de euro, ar trebui sa fim extrem de categorici, ca acest lucru nu este acceptabil pentru Romania. Eu am incercat sa conving si, intr-o oarecare masura, sper ca am reusit, ambasadorii tarilor Uniunii Europene aici, la Bucuresti, si sa le spun ca cel putin din punct de vedere al progresului in parlament, pe codurile aflate in dezbatere, lucrurile avanseaza si ca suntem pe cale sa adoptam aceste coduri. Cred ca ar fi un lucru extrem de periculos pentru Romania, pentru ca, daca s-ar intampla asa ceva, si sper sa nu se intample, asta ar insemna, de fapt, prelungirea unui mecanism de verificare a Romaniei pe intreaga durata a acestui imprumut, care este, evident, mai lunga si mai complicata decat obligatiile pe care le avem, de reforma atat de necesara in domeniul justitiei. De aceea, eu fac un apel catre cei care se ocupa de aceasta zona, in principal de ministrul Justitiei, pentru a putea sa vada ca dincolo de obligatiile parlamentului, tot ce inseamna  obligatii ale Ministerului Justitiei, ale CSM-ului, ale DNA-ului, ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie din Romania, asa-numite benchmark-uri, acele elemente de verificare, pe care Europa le cere, sa fie tratate foarte riguros si foarte responsabil. Cum am putea sa scapam de acest mecanism, care efectiv ne face rau ca reputatie si ca influenta in Europa? Cred ca ar trebui sa venim cu un proiect romanesc, in care sa spunem ca Romania are in continuare porobleme, si probleme nu doar in zona justitiei, dar si probleme din punct de vedere al transparentei cheltuielii banului public, de exemplu. Toata lumea stie ca foarte  multi din banii care se cheltuiesc din bugetul statului, din taxele si impozitele platite de romani, nu isi ating destinatia si sunt, de foarte multe ori, cheltuiti ineficient. Deci, eu unul cred ca, in loc sa ne controleze Europa, mai bine ne-am crea noi, in interiorul Romaniei, un mecanism transparent, in care administratia publica, in care Guvernul Romaniei, in care tot ce inseamna autoritate publica din Romania sa poata sa fie verificata de catre publicul romanesc, in primul rand, si abia dupa aceea de catre Europa. Nu am nevoie de Europa sa imi spuna ca am lucruri de rezolvat in Romania si, daca stiu ca am probleme de rezolvat in Romania, trebuie sa am curajul sa le fac eu, sa fac ordine la mine acasa, si va spun ca instantaneu, in Europa, reputatia Romaniei, respectul fata de Romania si, pana la urma, influenta noastra s-ar schimba in bine in mod spectaculos. Eu unul, cred ca a trecut vremea in care sa fim un fel de elevi neastamparati, care nu-si fac lectiile, si dirigintele vine si te pune cu genunchii pe coji de nuca, in speranta ca te indrepti. Daca suntem, totusi, oameni seriosi si sunt suficient de multi oameni seriosi si in Romania, inclusiv in clasa politica, cred ca acest proiect de a pune Romania pe un proiect nou pentru a remedia ceea ce nu merge si a profita de ceea ce trebuie sa avem ca stat european, ar trebui sa reprezinte o prioritate absoluta.

Realizator: Implica modificari legislative sau un proiect legislativ? Ce implica?

Mircea Geoana: Implica multe. Implica, in primul rand, o schimbare a modului in care masuram eficacitatea politicilor publice din Romania. Astazi, in Romania, nu stim. Stim cati bani bagam  - atata la suta din Produsul Intern Brut pentru agricultura, pentru educatie, pentru justitie, pentru armata, pentru infrastructuri, dar nu avem astazi, in Romania, un mecanism, si acest lucru trebuie facut neintarziat, si acesta e un proiect la care tin foarte mult - ce iese in urma banului pe care l-am bagat. Pana la urma, este o forma de responsabilitate fata de cetatenii Romaniei, care platesc taxe si impozite. Deci, noi azi, in Romania, stim ca am dat atatia bani pentru drumuri si sosele, dar nimeni nu stie, de ce in Romania se cheltuieste cu 40% mai mult, in medie, fata de Europa pentru drumuri si sosele.

Realizator: Acestea sunt niste gauri negre.

Mircea Geoana: Sunt gauri negre si, intotdeauna, sunt suspiciuni de coruptie si de lipsa de transparenta. Un stat responsabil, un stat modern, un stat care isi respecta cetatenii este capabil sa spuna: va cer, cetateni romani, atatia bani pentru sanatate, pentru educatie, pentru infrastructura, pentru energie, pentru agricultura, pentru tot ce inseamna viata publica, pentru justitie, Armata, servicii de informatii, toate fac parte din stat, dintr-un stat modern. Dar, eu am obligatia sa spun celui care imi da pana la urma banul pentru acest lucru: in schimbul acestor bani, pe care noi ii avem, aveti dreptul la atatea servicii publice, la atatea spitale, la atata subventie pentru agricultura, la atatea drumuri de buna calitate, durabile. Cred ca acesta este de fapt marele proiect, de care Romania are nevoie, sa intelegem o data pentru totdeauna ca un politician sau un partid aflat la guvernare, la nivel central sau la nivel local, nu este vataful natiunii, ci este servitorul natiunii. Nu este cel care este chemat sa cheltuiasca dupa cum ii vine lui prin cap - lui sau eventualei sale clientele politice - banul pe care omul il trudeste din greu si respectul fata de banul public, transparenta cheltuirii banului public si pana la urma eficacitatea cheltuirii banului public reprezinta principalul proiect de modernizare a Romaniei. Altfel, oricat de multi bani ar veni din Europa, nu vom sti sa-i luam. Oricat de multe..., pact national pentru orice domeniu am face noi, pui atatia bani din PIB, din bugetul tarii, nu va produce rezultatele scontate, iar eu, unul, si ca un om care am aceasta idee, de justitie sociala si de solidaritate, ca elemente definitorii, la modul in care ma uit la tara noastra, pot sa va spun ca, in acest moment, nedreptatea care se face, in principal pensionarilor si celor care traiesc si muncesc la tara si in orasele mici, reprezinta un element de profunda nedreptate si, ca sa vorbim in termeni automobilistici, Romania este ca o masina cu 12 cilindri in V, din care functioneaza vreo 4-5 cilindri; restul, din pacate, nu sunt pusi la treaba, si asta inseamna milioane de destine si milioane de vieti, care au dreptul la o speranta, la o viata mai buna.

Realizator: Domnule presedinte, o ultima intrebare, aceasta, in calitate de presedinte al PSD, in care sondaje de opinie credeti? In cele comandate de PSD sau in celelalte?

Mircea Geoana: Noi nu am dat publicitatii niciun sondaj facut de noi. Cred in sondaje, ca o fotografie de moment, cred intr-un singur rezultat, cel al numararii voturilor, dar, tendinte, trenduri poti sa semnalezi si poti constata, fara sa crezi prea tare intr-un sondaj sau in celalalt, ca ne aflam, astazi, intr-un moment similar oricarui alt ciclu politic - vorbesc acum de mandatul prezidential de cinci ani de zile - cand, pe finalul mandatului, lumea sta si judeca ce a facut actualul presedinte, din ceea ce a promis, si cred ca aceasta scadere pronuntata, de popularitate si de intentie de vot, pentru actualul presedinte, este, pana la urma, un rezultat firesc, al unui mandat in care s-a vorbit mult, s-a promis mult si s-a facut prea putin.

Realizator: Domnule presedinte, va multumim foarte mult! Va mai asteptam la RADIO ROMANIA ACTUALITATI.