Ce mai poate construi Romania?
Astazi am demarat un turneu prin mai multe judete ale Romaniei cu o vizita in Mehedinti, unde am avut deosebita placere sa poposesc la Complexul Energetic Portile de Fier si la fabrica de anvelope Eurotire Manufacturing. La Drobeta am avut parte de o experienta dulce-amara, un prilej de tristete si optimism in acelasi timp.
Pe de o parte, ambele locuri mi-au adus aminte cat de putin s-a construit in Romania in ultimii 20 de ani. Cat de mult am vorbit si cat de putin am cladit. Cat de mult timp a trecut de cand Romania s-a angajat la un proiect de talia centralelor de la Portile de Fier, sau cat de putine companii se pot lauda cu succesul celor de la Eurotire.
Pe de alta parte, aceasta vizita mi-a reiterat convingerea ca noi, romanii, suntem la fel de capabili sa ne croim un alt fel de destin. Intr-o economie in care investitiile straine directe au scazut dramatic, proprietarii de la Eurotire preconizeaza sa ajunga la o investitie de peste 200 de milioane de euro, peste dublul sumei deja investite. La ora actuala, aceasta fabrica este singura din Europa care produce anvelope gigant din gama mare. Asta inseamna ca utilaje de mare tonaj de pe santiere de constructii sau abataje miniere ale lumii au sanse sa aiba anvelope facute în Romania - aceeasi Romanie despre care unii spun cu defetism ca nu mai produce nimic.
Cred cu tarie ca Romania poate produce multe lucruri si construi pe scara larga, proiecte chiar de talia Centralei de la Portile de Fier. Vorbim mult despre independenta energetica, despre protectia mediului, dar nu vorbim suficient despre modul in care hidroenergia poate fi o solutie eficienta pentru ambele probleme.
De asemenea, cred ca putem atrage investitii chiar si in timp de criza, cu conditia sa ne alegem bine, strategic, domeniile pe care vrem sa le dezvoltam. Intrebarea cheie pe care trebuie sa o punem tine de motoarele de dezvoltare ale economiei pentru urmatorii 20 de ani sau chiar mai mult. Romania trebuie sa examineze ce nise poate ocupa in contextul economiei europene si mondiale, iar apoi trebuie sa se angajeze la un proiect de dezvoltare al respectivelor directii strategice.
Pentru ca aceste lucruri sa devina realitati si sa nu ramana doar vorbe in vant, Romania are insa nevoie de un alt fel de leadership, de un alt fel de a face politică.
Sibiu – un model romanesc de succes
Am revenit saptamana asta cu mare placere in judetul Sibiu, pentru prima oara de la campania pentru europarlamentare. Pentru mine Sibiul este un exemplu cat se poate de graitor al modului convingator in care putem invinge inertia defetismului in Romania. In contextul in care altii se lasa amagiti de cantecul de sirena al lui „merge si-asa", in intregul judet Sibiu, de la municipiu si pana in comune, vedem ca atunci cand vointa se imbina cu puterea de munca si creativitate, ei bine, se poate si altfel - aici, la noi in Romania.
Ne-am mandrit cu totii cu municipiul Sibiu in anul 2008, cand statutul de Capitala Culturala Europeana al orasului a creat o adevarata efervescenta in intreaga regiune. Cred ca toata Romania are o lectie importanta de invatat din efortul pe care primarul Klaus Johannis l-a facut pentru a castiga acel loc de Capitala Culturala, iar ulterior pentru a demonstra ca Sibiul a meritat sa castige - prin activitatile organizate, prin tezaurul sau arhitectonic si nu numai.
Chiar daca nu toate orasele tarii nu au fost la fel de binecuvantate ca Sibiul, eu cred cu tarie ca toate au ceva de oferit. In acelasi fel in care Sibiul si-a stabilit un obiectiv in 2008, alte orase isi pot propune obiective pe masura resurselor lor. Sibiul ne-a demonstrat cat de stimulativ poate fi un astfel de obiectiv, cat de mult conteaza pentru o comunitate sa aiba o cauza comuna in jurul careia sa se ralieze. In aceeasi ordine de idei, cred ca intreaga Romanie poate beneficia de pe urma unui obiectiv pe plan national, a unei cauze comune care sa ne canalizeze eforturile si potentialul de dezvoltare. Pana in 2004 si respectiv 2008 am vazut ca ne putem mobiliza atunci cand miza era integrarea in NATO si UE. Din 2008 incoace vedem cum Romania este in deriva - si cred ca acest lucru se datoreaza si in mare parte lipsei unui obiectiv strategic, a unei viziuni pe termen lung despre ce fel de tara vrem sa construim, pentru noi si copii nostri.
Plan de actiune pentru iesirea din criza
Economia nu merge bine. Este o chestiune prea evidentă pentru a mai fi semnalată, însă tocmai acesta este motivul pentru care e nevoie de acţiune, de curaj şi mai ales este nevoie de consens. Romania este in fata celei mai dure caderi economice din ultimii 15 ani, asa ca nu ne mai putem impiedica in orgolii politice.
La inceputul acestei saptamani, am facut un apel catre toti partenerii sociali, de la sindicate si din mediul de afaceri, precum si catre toate partidele politice parlamentare de a participa la o dezbatere publica pe marginea solutiilor pentru iesirea din criza. Noi am venit cu un plan de actiune care contine 24 de masuri pentru relansarea economiei. Sunt lucruri de care tara noastra are astazi nevoie, fie ca vorbim despre milioanele de salariati care isi vad locurile de munca amenintate sau despre firmele care sunt in pragul falimentului.
Trebuie sa alocam resursele limitate pe care le avem in dezvoltarea proiectelor nationale care asigura crearea de locuri de munca si cresterea cererii interne. Un astfel de proiect, la care eu unul tin foarte mult, este programul national de constructia de locuinte. Eu sunt convins ca, in 4 ani, putem construi 50.000 de locuinte destinate familiilor cu venituri reduse. Dincolo de dimensiunea sociala a acestui proiect,in acest fel incurajam industria de constructii, dar si pe cea de mobila si electrocasnice.
Acesta este doar unul dintre proiectele prinse in programul nostru. Ele sunt inspirate din realitatile economiei romanesti si din ceea ce au facut alte tari in aceasta perioada.
In astfel de perioade de criza avem nevoie de toate ideile pe care le putem gasi si pune in practica astfel incat sa dea rezultatele dorite. Cel mai rau lucru pe care cineva il poate face este sa stea deoparte. Orice idee este binevenita. Nici o persoana nu este in plus.
Dificultăţile economice ale momentului nu vor fi depăşite prin eforturile unui singur partid sau ale unei singure instituţii. Partidele şi liderii trebuie să lase orgoliile la o parte şi să înţeleagă faptul că această criză nu poate fi depăşită decât prin responsabilitate, consens şi dialog în interiorul clasei politice şi în interiorul societăţii.
Planul pe care noi il propunem este o invitatie sincera la dialog si va invit pe toti sa dati sa veniti cu propuneri. Criza economica ne afecteaza pe toti si, de aceea, trebuie sa venim cu totii sa gasim cele mai bune raspunsuri pentru a trece aceasta perioada grea.
Linkuri