Cod portocaliu și în economie

Iarna grea pe care o traversăm înseamnă mult mai mult decât temperaturi scăzute, tone de zăpadă, trafic îngreunat sau întrerupt de-a drptul, localități izolate și, din păcate, zeci de vieți omenești pierdute. Înseamnă cod portocaliu şi pentru economie, căci în curând va trebui să raportăm rezultatele de pe primul trimestru al lui 2012.  

Trei sectoare au cunoscut fluctuații majore din cauza vremii din ultimele săptămâni: transporturile, comerțul și sectorul energetic. Unul a ieșit pe minus clar, altul pe plus, iar unul este pe undeva pe la mijloc. Să le abordăm pe rând.

Transporturile sunt, de departe, cel mai afectat sector. Transportatorii şi-au scăzut încasările, şi-au redimensionat activitatea, se confruntă cu riscuri importante legate de penalităţi de întârziere şi tot ce pot să facă este să aştepte ca autorităţile “să se mişte mai cu talent”.  În urmă cu câteva zile, citeam în mass-media centrală declaraţia unui reprezentant al transportatorilor care spunea că în luna ianuarie încasările s-au diminuat cu circa 30% din cauza reducerii numărului de kilometri efectuaţi, iar în prima săptămână din februarie reducerea era deja 25% din încasări. Mai mult, transportatorii trebuie să plătească şi costurile cu combustibilii sau de staţionare. Din calculul Federaţiei Operatorilor de Transport (FORT), 10 milioane de euro a costat doar benzina consumată ca urmare a staţionării camioanelor şi autocarelor în blocajele de pe drumuri naţionale, după cum scrie România Liberă.

În plus, că îngheţul aproape complet al Dunării înseamnă alte pierderi de milioane de euro pentru economia românească. Potrivit conducerii Administraţiei Canalelor Navigabile, citată de un post de televiziune, în ultimele zile traficul a scăzut cu  aproape 70% faţă de nivelul estimat. Nici pe calea ferată lucrurile nu stau mai bine, cu zeci de trenuri anlate și un recul puternic al volumului de bunuri transportat.

În sinteză, costurile>încasările=rezultat economic negativ. Ce ar fi însemnat dacă autoritățile s-ar fi pregătit pentru iarnă grea? Dacă am fi avut capacitatea de a ține drumurile deschise și autostrăzile practicabile? Înțeleg că este o iarnă grea, înțeleg că este poate cea mai grea iarnă din ultimii 10, 20, 30 de ani, dar asta nu înseamnă că trebuie să blocăm țara, pentru că viața nu rămâne înzăpezită.

Ceea ce mă duce cu gândul la următorul segment economic, comerțul. În comerț lucrurile par să stea bine, dacă ne uităm la relatările mass-media, care prezintă magazine pline de oameni care își fac provizii și se pregătesc de ger și viscol. Deci, vești bune, am fi tentați să spunem. Doar că nu e în totalitate așa. Da, poate că încasările pe două-trei săptămâni au crescut mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Da, asta înseamnă că au crescut și cotele de TVA încasate. Da, asta îneamnă mai mulți bani la buget. Dar în același timp trebuie să fim conștienți că acest comportament de consum este limitat la o situație de criză și că el nu va fi replicat și în lunile ccare urmează după trecerea zăpezii și a gerului. Atunci va fi, cel mai probabil, un recul al consumului, iar efectele pozitive de astăzi vor fi anulate de scăderea abruptă a consumului.

Tot în comerț sunt și firmele de import-export, care se confruntă cu cea mai complicată situație, bunurile pe care le exportă nu au cum să le scoată din țară, pentru că România este blocată, iar bunurile pe care le importă nu au cum să distribuie sau să le transporte la beneficiari. Deci, pierdere pe ambele capete. Sute de mii de euro pe zi sunt pierduți astfel.

Din nou, nu pot să mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă am fi avut nu doar un plan pentru a face România practicabilă şi în condiţii de iarnă şi nu doar un plan pentru deszăpezire, dar dacă am fi avut un minim de noduri logistice deja organizate şi dacă am fi avut o strategie, un plan, o viziune, despre cum România poate deveni acel hub regional despre care tot vorbesc şi acea poartă de comerţ între Europa şi Asia. Aşa, ne bucurăm de încasări ceva mai mari în comerţul cu amânuntul, însă pierdem mult mai mult prin relaţia import-export.

Cel de-al treilea sector la care vrea să mă refer este sectorul energetic. Frigul înseamnă veşti bune pentru sectorul energetic. În primul rând, aşa cum am văzut mai sus, vânzătorii de benzină rulează volum. Cel mai probabil că iarăşi vom vedea creşteri ale profiturilor companiilor de petrol. Apoi, deşi se analizează sistarea exporturilor de energie, calitatea noastră de exportator de energie este un atu în această perioadă, cu toate că România a exportat anul trecut o cantitate de energie electrică de 2,457 miliarde KWh, în scădere cu 584 milioane KWh, respectiv cu 19,2% faţă de 2010. În plus, în multe dintre oraşele ţării este estimată o creştere cu 20 la sută a facturilor la încălzire pentru ianuarie, dar deşi asta este o veste bună pentru cei care încasează factura este o problemă tot mai mare pentru românul de rând. Acelaşi român de rând care acum se confruntă cu o creştere de 20% a facturii la căldură trebuie să cumpere şi gaze mai scumpe decât alte state europene pentru că România a negociat relaţia cu Rusia.

În urmă cu puţin timp în urmă am propus ca România să invite Comisia Europeană în calitate de observator în cadrul negocierilor cu Gazprom, întărind în acelaşi timp dorinţa de a cumpăra direct gaze de la furnizorul rus, ocolind intermediarii.

Până atunci însă, în energie continuă să se facă bani frumoşi, chiar dacă drumurile sunt blocate şi temperaturile sunt de minus 20-25 de grade Celsius, sau tocmai din aceste motive continuă să se facă bani frumoşi.

Ce rămâne atunci când tragi linie? Transporturile ies pe minus, comerţul iese cam pe zero – câştigurile de acum anulându-se într-un orizont scurt de timp, iar energia iese pe plus. Cine pierde? Cetățeanul și consumatorul român, care trebuie să se bată pe o cutie de conserve în supermarket, în condițiile în care tirurile cu produse au întârziat, care plătește tot mai mult pe benzină, pe gaz și pe căldură, care nu poate merge pe drumuri pentru că ele sunt blocate, înghețate sau înzăpezite. Cine câștigă? Cine vrea și este dispus să cotizeze la partid, fie ca să dezăpezească niște drumuri închsie, fie ca să se ocupe cu vânzarea de energie. Ce este de făcut? Gestionarea mai bună, de către cu totul și cu totul alți oameni, a sectoarelor de interes strategic pentru țară și pentru economie: precum transporturile sau sectorul energetic.

PS. Între timp, devine tot mai clară idee că, în economie, iarna nu e deloc ca vara. Comisia Naţională de Prognoză lucrează la evaluarea impactului iernii asupra economiei. "În comerţ este posibil să avem efecte negative, urmează să vedem efectele în agricultură. Sperăm ca în martie să nu avem probleme, mă gândesc la posibile inundaţii", a spus Ion Ghizdeanu, citat de gândul.info.