Regimul Schengen şi-a atins limitele”

Interviul acordat publicației Die Presse

Preşedintele Senatului României, Mircea Geoană vede în aderarea parţială a tării sale la spaţiul Schengen, limitată la traficul aerian, o ieşire elegantă din dezbazerile arzătoare pe această temă.

Die Presse: Domnule Preşedinte al Senatului, in septembrie urmează să se ia o decizie la Bruxelles in legătură cu aderarea României la Spaţiul Schengen. Ministrul de interne Traian Igas a declarat recent că se aşteaptă ca aderarea să aibă loc in octombrie. Impărtăşiţi acest optimism ?

Mircea Geoana: In circumstanţe normale am fi fost acceptati incă din martie. Din păcate, circumstanţele nu sunt cele normale. Din perspective tehnico-procedurale este totul aşa cum trebuie să fie. Probleme creează factorul politic. Există suspiciuni din partea unor state membre, în ceea ce priveşte corupţia. Cât de mult va dura până când România va fi acceptată, depinde din ce capitală este privit acest lucru.  La Berlin nu este exclus ca România să adere în toamnă – cel puţin în ceea ce priveşte traficul aerian, iar graniţele terestre şi maritime să rămână încă  în afara regimului Schengen.

Asta ar fi ceva nou. Până în prezent nu a existat un astfel de caz: o aderare parţială la Spaţiul Schengen. Este acest lucru deosebit de complicat?

Cel mai simplu ar fi să ne respectăm angajamentele. Dar politica este politică şi în întreaga Europă creşte îngrijorarea în legătură cu imigraţia. O aderare parţială ar fi o acţiune controlată, care totodată ar putea împiedica o totală încălcare a tratatului. Infrastructura aeroporturilor a fost foarte bine extinsă, in orice caz, conformitatea Schengen este aici garantată.  Dacă această propunere poate fi pusă în practică? Nu ştiu. Decizia UE  trebuie să fie unanimă. Şi, după cum ştiţi,  există opoziţii, unele din partea Olandei ...

... dar de ce anume? De ce este relaţia cu Olanda aşa tensionată ?

Pentru că la Haga este la putere o coaliţie, care depinde de sprijinul unui partid de extremă dreapta. Şi acest partid a declarat în manifestul său că nici România, nici Bulgaria nu trebuie să adere la spaţiul Schengen. Este aşadar vorba despre sensibilităţi ale politicii interne. Ar trebui însă ca noi să găsim o soluţie, pentru că regimul Schengen, în forma sa actuală, şi-a atins limitele. Aici este relevantă poziţia Germaniei, atunci când doreşte o modalitate prin care să se poată realiza retragerea sau excluderea temporară a unei ţări din spaţiul Schengen – ar trebui ca şi celelalte state membre să ajungă la concluzia că ţara în cauză este depăşită de evenimente şi nu mai este în situaţia de a-şi controla în mod adecvat graniţele.

Consideraţi posibil acest parcurs? La urma urmei s-a spus întotdeauna că integrarea europeană ar trebui să fie reversibilă.

Este adevărat, pentru că în politică există tendinţa de a face excepţii de la regulă. Dar ce este de făcut atunci când Danemarca reintroduce controlul vamal, şi asta din considerente de politică internă. Să mergi la Comisia Europeană, care poate să forţeze aplicarea tratatelor? Trebuie să ridicăm la nivel european această problemă, cât mai rapid, căci ea nu trebuie lăsată ca minge de joc pentru politica internă. Dacă crizele recente fac necesară reîntoarcerea la statul naţional, după cum a declarat recent Viktor Orbán, atunci sunt sceptic.

Aşadar dumneavoastră nu sunteţi, spre deosebire de premierul Orban, un prieten al Europei naţiunilor.

Nu. Crizele cu care avem de luptat necesita mai mult din partea Europei. Pana si o tara atat de mare ca Germania nu poate face fata de una singura presiunii unei economii globalizate. Ar fi o utopie care nu are nimic de-a face cu realitatea. Astfel s-ar putea cumpara voturi pe termen scurt, insa nu se poate face o politica sustenabila.

Cei ce se opun lărgirii spaţiului Schengen fac referire mereu la problemele României privind lupta împotriva corupţiei. Comisia Europeană a salutat progresele României, în raportul său recent, dar a cerut în egală măsură continuarea reformelor. Este această critică legitimă, sau este ea si de această dată cauzată de politica internă?

Ambele. In România există probleme privind vama şi siguranţa graniţelor. Pe de altă parte, criticile sunt şi politice. Dacă se doreşte rezolvarea problemelor spaţiului Schengen, trebuie să avem o abordare unitară, nu să ne fixăm numai asupra României.

Ce poate face Bucureştiul în această situaţie? Vremurile se schimbă, politicienii din Franţa şi Olanda devin nervoşi …

Este în intersul nostru să ne securizăm graniţele. Prin lipsa unui controlul eficient al graniţelor pierdem timp şi bani. Mă aştept ca cercetările împotriva unor funcţionari vamali din România, bănuiţi de acte de corupţie, să continue. Întreaga societate aşteaptă acest lucru şi vrea să ştie cât de departe se ajunge în ceea ce priveşte persoanele implicate.

Ne întoarcem la Viktor Orban: Ce părere aveţi despre planul maghiar care prevede ca toţi maghiarii din străinătate să primească cetăţenia ungară?

Acest lucru nu a stârnit reacţii în România. Probabil deoarece Bucureştiul a făcut un pas asemănător vizavi de cetăţenii moldoveni în anul 2009. Dar există şi temeri. Inainte de toate, toţi maghiarii din străinătate vor avea dreptul să participe la vot. Consider acest lucru excesiv.

Aşadar, paşapoarte da, nu şi dreptul de vot ...

... Nu, nici chiar paşapoarte. Cel puţin în interiorul UE cred eu că nu este necesar. Există dreptul la libera circulaţie. Este o nostalgie activă pe care o practică Guvernul ungar în acest caz.

*******

Născut în anul 1958, Mircea Geoană are în spate o carieră impresionantă: în 1996 devine cel mai tânăr ambasador al României în SUA. La sfârşitul anului 2000 este numit în fruntea Ministerului de Externe şi, în calitate de ministru de externe, este implicat în negocierile de aderare la UE. Mircea Geoană este preşedintele Senatului din anul 2008. În anul 2009 este învins foarte strâns de actualul preşedinte în funcţie Traian Băsescu, în cursa pentru alegerile prezidenţiale.