O Constitutie condamnata de actuala Putere sa nu fie modificata

In fiecare zi, Constitutia Romaniei este modificata de cateva de ori in mass-media, fie de politicieni, fie de analisti. La diverse reuniuni de partid, nu e vreo discutie care sa se considere serioasa si care sa nu aiba macar un moment dedicat schimbarii Legii fundamentale. Dintr-un subiect care face acordul tuturor fortelor politice – nevoia de actualiza o haina constitutionala mult prea larga in raport cu inventivitatea politicienilor romani – am ajuns la un banal subiect bun de umplut agenda media si de dezbatut steril in talk-show-uri.

Desi avem o Comisie infiintata deja de un an si condusa de un democrat-liberal, in Parlament nu exista niciun fel de dezbatere structurata asupra modificarii Constitutiei. Un subiect fundamental a ajuns fie doar un pretext pentru influentat rezultatul alegerilor de catre tagma prezidentiala (asa cum a fost in 2009 si cum se pregateste pentru 2012), fie o oportunitate de exploatat atunci cand interesul politic imediat ar avea de suferit (dupa cum este observabil din pozitionarile UDMR din ultimele zile, in contextul iminentei schimbari de majoritate din Senat si a dezbaterii legii privind invatarea istoriei si geografiei in limba minoritatilor nationale).

Consider ca e momentul ca politicienii sa fie sinceri atat cu ei insisi, cat si cu electoratul. Sa spuna acum, nu in 2012, daca doresc modificare Constitutiei, sau sa lase aceasta sarcina viitorului Parlament. Nu ne mai putem permite sa jonglam politic cu subiecte de asemenea importanta pentru a ne trezi ulterior ca alte modificari ale Constitutiei sunt necesare.

Dezbaterea legata de prima Constitutie a Romaniei Europene trebuie sa inceapa cu ce tip de republica de dorim, cu ce fel de model de societate incurajam si cu ce tip de Parlament incercam dezvoltarea acestei tari. Daca tot ne referim la Legislativ, un punct important va fi, in opinia mea, modul in care impunem prin Legea fundamentala demiterea unui parlamentar care si-a tradat mandatul conferit de electorat. Cel mai important insa, toata aceasta discutie e nevoie sa se desfasoare in Parlament. Nu la Palatul Cotroceni, nu in reuniuni de partid, nu in conferinte de presa si, mai ales, nu in campanii electorale.

E tot mai previzibil ca Basescu si PDL nu isi doresc  aceasta dezbatere, in mod onest. Nu vor rezultate, vor zgomot in 2012 pentru a nu da seama pentru cum traiesc romanii, pentru cum merge economia. De aceea tac, de  exemplu, in privinta numarului de parlamentari, pe care, cu majoritatea in Birourile Permanente ale celor doua Camere, l-ar putea reduce la 300 in maximum o luna. Asa cum nu doreste acum sa faca referendum in Bucuresti, Presedintele va scoate din maneca un referendum profund populist anul viitor, ca sa  mai arunce cu niste praf si niste ceata pe contururile nefericitului sau mandat.

UDMR se arata deja foarte sceptic in raport cu formarea majoritatii calificate cerute de actuala Constitutie pentru o eventuala modificare. De altfel, in vartejul extremismelor inceput de noua formatiune a lui Tokes Laszlo, Uniunea pare a iesi dintr-o atitudine moderata si evolueaza in zone vecine Constitutiei Romaniei. Doar asa pot citi infiintarea Consiliului administrativ „Tinutul Secuiesc”, e adevarat o forma de organizare interna a UDMR, dar nu mai putin o provocare fata de realitatea adminstrativa si legala actuala a statului roman. Intr-o guvernare de avarie si sustinuta cu parlamentari de umplutura, UDMR pare a avea o alta agenda decat cea pe care a avut-o in ultimii 15 ani, a echilibrului: beneficiaza de pe urma tensiunilor dintre diferitele grupari din PDL, preseaza pentru Legea Statutului Minoritatilor Nationale si este deosebit de ingrijorata de ce se poate intampla in Senat cu initiativa legislativa a unui deputat PDL, care ar face astfel inutil tot efortul anului trecut de la Legea Educatiei. Mai mult, Uniunea critica natura bicamerala actuala a Parlamentului Romaniei, desi imi amintesc ca a pledat cu toata tarie pentru mentinerea acesteia la referendumul din 2009, si vrea ca tot ce tine de educatie sa fie hotarat eventual in Camera Deputatilor. As incuraja UDMR sa iasa din zodia gandirii politice pe termen scurt, sa se trezeasca si sa priveasca mai realist ce se intampla in tara, caci altfel risca sa experimenteze, dupa 2012, toate aceste temeri pe care le exhiba discursiv de-a lungul ultimelor luni.

Ramane, asadar, in sarcina USL sa provoace o dezbatere si o decizie privitoare la modificarea Constitutiei. E sarcina USL sa propuna teze de dezbatere si un amplu calendar de consultare a romanilor in legatura cu ce tip de stat si de societate isi doresc. Pentru a impiedica puterea sa se manifeste asa cum stie ea cel mai bine - populist, nu putem intra in 2012 fara a avea raspuns clar inteles de romani in privinta Constitutiei si fara a forta ca partidele de guvernamant sa aiba si ele un raspuns. Sa se vada foarte clar cum cei care se plang ca lucrurile nu se misca sunt tocmai cei care, desi au toata puterea de actiona, nu au niciun interes sa treaca la fapte! Constitutia e pentru guvernantii de astazi un subiect bun doar in ani electorali, in rest toata atentia trebuie acordata votului prin corespondenta, Programului National de Dezvoltare a Infrastructurii si altor nestiute modalitati inventate doar pentru ca reduta pedelista sa doarma linistita dupa 2012.