Un avantaj de mentinut si de exploatat pentru Romania

Pe unde am calatorit sau trait, americani, francezi, italieni, nemti sau cehii pe care i-am intalnit zilele trecute cu ocazia unei vizite oficiale (intr-o Praga ireal de frumoasa in soarele primaverii), toti se plangeau de faptul ca prea multi dintre conationalii lor nu vorbesc limbi straine si ca acest lucru devine un handicap tot mai mare intr-o lume globalizata.

Tuturor le raspundeam, cu un pic de superioritate, ca noi, romanii, vorbim una sau mai multe limbi straine, din doua motive foarte simple: incepem sa predam limbile straine devreme, in scoala primara, si nu dublam filmele straine pentru a permite ascultarea, in original, a limbii lui Shakespeare, Dante, Voltaire sau Goethe, cu efecte pozitive certe atat artistice sau culturale, cat si lingvistice. Sunt si raman convins ca este corect ceea ce facem si ca am dreptate in aprecierea mea. Cu exceptia americanilor, care se autoinunda cu productie de film si de televiziune in engleza si au o tara cat un continent, majoritatea tarilor europene dubleaza in limba tarii productiile straine de la TV. Sunt destule tari care ar vrea poate sa schimbe aceasta practica, dar lobby-ul industriei si al armatei de traducatori, alaturi de comoditatea publicului le fac sa pastreze sistemul si sa ramana cu un urias handicap de acomodare la aceasta lume si la piata muncii.

Cred cu tarie ca daca Romania si romanii au un mare avantaj, acela este tocmai cel al adaptabilitatii si creativitatii. Prindem usor, imitam mult (si in bine, si in rau), si, profitand de avantajul unei limbi latine, invatam cu milioanele, in cateva saptamani, italiana, spaniola, franceza sau portugheza. Și, bineinteles, engleza, in principal de la televizor. Poate nu tocmai perfect gramatical, dar suficient pentru a gasi o slujba, pentru a incerca si a avea o viata mai buna.

Cu exceptia tarilor care sunt multilingve prin constructie, ca Elvetia sau Luxemburg, romanii sunt europenii care vorbesc si invata cu cea mai mare usurinta limbi straine de circulatie larga sau mai restransa. Toate aceste limbi straine invatate sunt un pasaport pentru succes in viata. E adevarat, inca nu reusim sa asiguram un nivel de educatie copiiilor de la tara sau din familii sarace asa cum pretindem ca ar trebui. Multe ore de limbi straine nu se fac decat pe hartie, fie din lipsa de profesori de specialitate, fie din motive de abandon scolar. Dar aproape fiecare familie din aceasta tara are un televizor, in asa fel incat fiecare copil si tanar sa poata auzi si sa se poata acomoda cu limbile straine. Acest avantaj exista si el trebuie mentinut si exploatat. Dublajul filmelor straine de la TV in limba romana ar fi un serios pas inapoi pentru Romania si sfarsitul unui bune practici cu care ne putem mandri la nivel european.

Cat despre initiativa lui Victor Socaciu, nu e nicio rusine sa recunosti ca ai gresit si sa-ti retragi propunerea legislativa. Asa a facut de exemplu si colegul senator Ioan Ghise, autorul unei propuneri mai excentrice, care a fost primit cu caldura de ziaristi la "Cheful presei" organizat de ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei in 3 mai, Ziua Mondiala a Libertatii Presei.

Trebuie sa ne obisnuim si sa acceptam ca nu tot ce s-a construit in ultimii 21 de ani in Romania este pervertit sau stricat. Exista lucruri care inca functioneaza. In unele cazuri, chiar cu succes, iar invatarea limbilor straine e un bun exemplu. De aceea, as incuraja din partea parlamentarilor o atitudine de abtinere de la legiferare fara o evaluare atenta a efectelor. Sa nu riscam sa ne comportam ca niste elefanti in magazinul de portelanuri! La astfel de lucruri Guvernul se pricepe oricum cel mai bine si zau ca nu are rost sa incercam sa-l concuram.